Ziua Imnului Naţional, sărbătorită vineri în toate garnizoanele din ţară

Potrivit Ministerului Apărării, la Bucureşti, ceremonia publică se va desfăşura în prezenţa secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, începând cu ora 10:00.

Cu acest prilej va fi oficiat un serviciu religios şi va avea loc un concert susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru desfăşurarea acestor manifestări în condiţii optime, Brigada Rutieră va restricţiona, vineri dimineaţa, traficul auto pe Strada Constantin Mille, Bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei.

Traficul rutier va fi restricţionat între orele 07:00 - 12:00, pe Strada Constantin Mille, între orele 09:00 - 12:00, pe Bulevardul Regina Elisabeta, banda I de circulaţie, între intersecţia cu Calea Victoriei şi intersecţia cu Strada Ion Brezoianu, pe sensul de mers către Strada Ion Brezoianu, şi între orele 09:00 - 12:00, pe Calea Victoriei, între Strada Dem. I. Dobrescu şi Strada Mihai Vodă, precum şi pe străzile care converg către aceasta, cu excepţia Străzii Ion Câmpineanu şi Bulevardului Regina Elisabeta, unde se va permite traversarea.

Potrivit Articolului 12, alineatul 3 din Constituţie, "Deşteaptă-te, române!" a devenit Imn Naţional, cu versurile strofelor 1, 2, 4, şi 11, iar prin Legea nr. 99 din 1998, data de 29 iulie a fost proclamată Zi a Imnului Naţional al României.

Versurile imnului au la bază poemul „Un răsunet” al poetului Andrei Mureşanu, publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, iar muzica imnului se crede că ar aparţine lui Anton Pann, deşi melodia, care avea o largă circulație în epocă, ar putea avea de fapt un autor necunoscut.

„Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în data de 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicul Vâlcea şi de atunci imnul cu puternic mesaj de patriotism şi libertate a fost cântat în toate momentele cruciale din istoria României.

A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial şi în Al Doilea Război Mondial, iar în timpul crizei care a urmat după 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania alăturându-se Aliaţilor, imnul a fost cântat spontan şi emis de toate staţiile radio.

Imediat după instaurarea dictaturii comuniste şi abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 , „Deşteaptă-te, române!” şi alte marşuri sau cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu închisoarea.

În ziua 15 noiembrie 1987, cu ocazia revoltei de la Braşov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte imnul, desi mulţi dintre ei nu cunoşteau bine versurile.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”, şi a fost adoptat drept imn naţional al României în 1990.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

Timp de câțiva ani „Deşeaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.