Procurorii Curții de Apel Craiova i-au trimis în judecată pe șeful Poliției Caracal și pe alți trei polițiști pentru abuz în serviciu privind modul de intervenție în cazul Alexandrei Măceșeanu

Procurorii arată că, dacă ar fi intervenit la timp, ”ar fi conferit şanse efective de salvare a minorei”. În schimb, modul în care au acţionat a dus la o întârziere efectivă de 14 ore, "conducând în final la identificarea tardivă a victimei, decedată la domiciliul autorului infracţiunilor comise împotriva sa", arată procurorii.

Luni, 24 iulie, s-au împlinit patru ani de la dispariția Alexandrei Măceșanu, o fată de 15 ani din Dobroșloveni, Olt, elevă în clasa a X-a la unul dintre cele mai bune licee din Caracal.

La patru ani de la moartea Alexandrei Măceșanu, dar și a Luizei Melencu, Gheorghe Dincă, suspectul principal, a fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pentru omor calificat, trafic de persoane și alte infracțiuni.

”Prin rechizitoriul nr.245/P/2023 din data de 1 august 2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor M.N., M.V., V.M. şi Ţ.E., toţi lucrători de poliţie, pentru săvârşirea, de către fiecare dintre aceştia, a infracţiunii de abuz în serviciu”, anunţă, luni, procurorii.

În rechizitoriu, aceştia arată că, în data de 25 iulie 2019, Nicolae Mitrea, în calitate de comisar şef de poliţie şi comandant al Poliţiei municipiului Caracal, aflat la conducerea operaţiunilor de căutare a minorei Alexandra Măceşanu şi de identificare a persoanei care a lipsit-o de libertate şi a agresat-o, ”nu a evaluat şi gestionat în mod corespunzător sesizarea privind dispariţia minorei şi ulterior sesizarea formulată direct de aceasta, prin SNUAU 112 privind săvârşirea împotriva sa a infracţiunii de lipsire de libertate, nu a centralizat şi diseminat în mod corespunzător către subalterni informaţiile de importanţă vitală în găsirea acesteia, nu a coordonat, îndrumat, sprijinit şi controlat în mod corespunzător echipele de căutare şi nu a luat măsuri pentru întocmirea de urgenţă a unui dosar penal, deşi gravitatea deosebită a faptelor sesizate direct de către minoră impunea măsuri specifice anchetei penale, care să permită susţinerea verificărilor poliţieneşti aflate în derulare”.

”Pe baza materialului probator administrat s-a apreciat că, dacă lucrătorii de poliţie faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată ar fi efectuat cu celeritate demersurile necesare pentru a stabili împrejurările dispariţiei minorei, pentru a evalua situaţa descrisă în sesizări, ar fi verificat şi valorificat variantele de anchetă care rezultau din informaţiile existente, ar fi controlat şi îndrumat ierarhic, în mod efectiv şi eficient, activitatea echipelor operative, precum şi dacă ar fi întocmit de îndată dosar de urmărire penală care să le permită obţinerea unor mijloace specifice de probă (măsuri de supraveghere tehnică), ar fi conferit şanse efective de salvare a minorei, întârzierea de peste 14 ore în efectuarea acestor activităţi conducând în final la identificarea tardivă a victimei, decedată la domiciliul autorului infracţiunilor comise împotriva sa”, arată procurorii.

Potrivit procurorilor, inculpatul a încălcat prevederi din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române şi prevederi din Legea nr.360/2002 privind statutul poliţistului, ”fapta fiind de natură să tergiverseze identificarea autorului infracţiunilor şi a locului unde o sechestrase pe victimă”.

”În noaptea de 24/25.07.2019, M.V., în calitate de comisar-şef de poliţie, şeful Secţiei 2 Poliţie Rurală Osica de Sus, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deşi a fost informat cu privire la dispariţia minorei M. A., nu a raportat şefului ierarhic acest fapt, nu a controlat dacă lucrătorii de poliţie V. M. şi Ţ. E., aflaţi în subordinea sa, au înregistrat sesizarea, au efectuat verificări şi au comunicat evenimentul către ofiţerul de serviciu (...) fiind de natură să tergiverseze identificarea autorului infracţiunilor şi a locului unde o sechestrase pe victimă”, mai arată procurorii.

De asemenea, procurorii arată că ”V.M., în calitate de agent-şef principal de poliţie şi ajutor de şef de post în cadrul Postului de Poliţie Dobrosloveni, din cadrul IPJ Olt, şi Ţ.E., în calitate de agent-şef principal de poliţie şi şeful Postului de Poliţie Dobrun din cadrul IPJ Olt, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv serviciul de patrulare, nu au consemnat şi înregistrat sesizarea persoanei vătămate M. I. privind dispariţia minorei M. A., nu au efectuat verificări în legătură cu aceasta, nu au informat în regim de urgenţă ofiţerul de serviciu de la Poliţia Municipiului Caracal”.

Potrivit acestora, ”efortul echipelor operative, formate din lucrătorii de poliţie care au acţionat pe teren pentru identificarea locului unde se afla sechestrată A. M. şi salvarea acesteia a fost inutil în lipsa coordonării reale din partea conducerii Poliţiei Caracal şi transmiterii eficiente către acestea a tuturor informaţiilor deţinute la momentul respectiv”.

Procurorii anunţă că s-a dispus clasarea dosarului faţă de procurorul care a coordonat activităţile, după deschiderea dosarului penal, dar şi faţă de operatorul 112.

Dosarul a fost trimis spre judecare Judecătoriei Caracal.

La începutul anchetei DIICOT, Gheorghe Dincă a susţinut că a ucis-o pe Alexandra Măceşanu, în vârstă de 15 ani, pe data de 25 iulie 2019 şi, ulterior, i-a incinerat corpul într-un butoi din curtea casei sale. De asemenea, el a afirmat că a ucis-o şi pe Luiza Melencu, de 18 ani, dispărută în luna aprilie 2019, iar resturile corpului le-ar fi aruncat la marginea unei păduri de lângă Caracal.

Ulterior, el şi-a schimbat declaraţia, în sensul că nu ar fi ucis-o pe Luiza Melencu, iar fata ar fi fost luată din casa lui de alte persoane.

În urma unei expertize ADN efectuate de INML s-a stabilit că fragmentele osoase găsite în cenuşa din butoiul metalic de la domiciliul lui Gheorghe Dincă aparţin Alexandrei Măceşanu, cu o probabilitate de 99,93%.

INML a efectuat o altă expertiză a fragmentelor osoase descoperite lângă o pădure din Caracal, însă specialiştii nu au reuşit să stabilească cui aparţine ADN-ul.

Sursa: Știrile ProTV