Pensiile speciale nu ar mai depăși în medie, 5.500 de lei pe lună, dacă sistemul de calcul s-ar baza strict pe contributivitate, arată o analiză realizată de Europa Liberă
Aceștia au făcut o analiză a modului în care sunt bugetate, în acest moment, pensiile speciale, folosind datele care există public.
„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. (…) Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei”, a declarat Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României în ianuarie 2023.
Revoluția pensiilor speciale, promisă de Guvern Comisiei Europene în schimbul tranșei a treia din banii PNRR s-a transformat într-o reformă ce se va aplica peste 5 ani și va produce efecte în alți 20.
Magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 76% din pensia încasată. Pe locul doi se află personalul aeronautic care primește suplimentar de la stat peste 51% din pensia încasată. Pe locul trei se află personalul auxiliar din judecătorii și parchete care primește suplimentar de la stat peste 39% din pensia încasată.
Proiectul de reformă a pensiilor speciale, adoptat miercuri de Senat, aduce câteva modificări de fațadă ale acestei legi, astfel încât pensiile respective rămân neatinse vreme de câțiva ani și nici vârsta de pensionare nu va fi afectată o vreme.
În plus, au fost introduse anumite excepții de la cumulul pensiei cu salariul. Pe scurt, vârsta de pensionare a magistraților rămâne neschimbată încă 5 ani, unele prevederi vor fi aplicate peste 20 de ani, iar economiile făcute la buget sunt ținute la secret de guvern.
Camera Deputaţilor a adoptat și proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, fiind introduse mai multe excepţii, printre care persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcţii clericale sau de specialitate artistică, membrii Academiei Române, „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanţează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activităţi şi operaţiuni specifice”.
Mai mult, o serie de organisme au fost exceptate: BNR, ANRE, ANCOM, adică exact locurile unde salarii de 11.000 de euro lunar se cumulează cu pensii adesea speciale.
