Veteranul de război Aurel Rusu, fost prizonier în gulagul rusesc, a murit la vârsta de 100 de ani
Un veteran de război din Alba, Aurel Rusu, fost prizionier de război aproape patru ani în Rusia, a decedat la vârsta de 100 de ani.
Urmărește-ne pe
Aurel Rusu a locuit în satul Tăuni, comuna Valea Lungă, judeţul Alba. A împlinit 100 de ani în 20 iunie 2021. A fost luptător în cel De-al Doilea Război Mondial şi prizonier timp de mai mulţi ani în gulagurile ruseşti. A decedat duminică, 3 aprilie 2022, acasă, în satul Tăuni.
Povestea acestuia este relatată într-un scurt documentar realizat de Cercul Militar Alba. Aurel Rusu s-a născut la data de 20 iunie 1922, într-o familie cu şapte fraţi. La 20 februarie 1942 a fost încorporat la Regimentul 5 Grăniceri de la Brăila, împreună cu alţi cinci consăteni. Instrucţie au făcut pe un câmp din apropiere, întâi învăţând să tragă cu puşca ZB, apoi cu pistolul mitralieră Oriţa.
În primăvara anului 1944 a fost trimis la Şcoala de Telemetrie de la Făgăraş, calificându-se ca observator telemetrist. În aprilie 1944, s-a întors la garnizoana din Brăila, iar la scurt timp sunt „vărsaţi” la Regimentul 38 din cadrul Diviziei 10 Infanterie. Imediat au fost urcaţi în tren şi duşi în Sudul Basarabiei, în faţa insulei Carolina.
Din prima noapte au primit botezul focului, artileria rusească bombardându-i toată noaptea, cu greu reuşind să construiască adăposturi în pământ şi să sape tranşee. Tânărul soldat de atunci dădea coordonatele colegilor de la tunuri pentru a lungi sau scurta tragerea.
La 19 august 1944 au primit ordin de retragere, nu înainte de a bombarda zdravăn poziţia inamică. Pe drumul către ţară, coloana de căruţe a românilor a fost prinsă în ambuscada de tancuri sovietice. Aurel Rusu a mai apucat să audă doar: „Uite tancul!”, reuşind rapid să se arunce în şanţ şi să-şi salveze viaţa. Atunci, tancurile ruseşii au făcut măcel în rândul soldaţilor români.
La scurt timp a fost luat prizonier şi a asistat la execuţia unor militari germani de către sovietici. Au urmat ani grei ai prizonieratului. Din sudul Basarabiei, până la Odessa, au fost duşi pe jos, iar tânărul soldat a fost nevoit să meargă desculţ, neavând bocanci.
Sunt năpădiţi de păduchi, iar bolile şi foametea au făcut ravagii în rândul prizonierilor. Au fost, apoi, urcaţi în „bou-vagon” şi duşi la Novogorsk în Rusia, aflat la 80 km distanţă de Helsinki.
Primii prizonieri eliberaţi au fost italienii, urmaţi apoi de „internaţionali”, danezi, olandezi, spanioli şi cehi. Aurel Rusu a fost eliberat din prizonierat în 13 mai 1948. În acelaşi an, s-a căsătorit cu Ana, alături de care a trăit 68 de ani şi au avut trei copii.
