Toate facturile românilor vor fi întocmite și emise doar în lei - Proiect de lege

Contractele şi facturile pentru servicii şi utilităţi vor fi întocmite şi emise doar în moneda naţională, potrivit unui proiect de lege care a primit ultimul aviz în Parlament, fiind pregătit pentru adoptare, cel mai probabil în toamnă, după reluarea sesiunilor parlamentare.

Toate facturile românilor vor fi întocmite și emise doar în lei - Proiect de lege

Proiectul de lege privind consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României a fost iniţiat în primăvara anului trecut de 51 de parlamentari printre care şi Daniel Zamfir.

Ultimul aviz favorabil a fost emis pe 30 iunie a.c. de Comisia pentru industrii şi servicii, cu următoarele amendamente:  

Articolul 1. alin (1) care prevede că „În contractele de furnizare şi prestări de servicii preţul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părţile contractante au sediul/reşedinţa/domiciliul în România”, s-a specificat în mod clar că:  

-  În sensul prezentei legi, sunt utilităţi următoarele activităţi: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie electrică, iluminatul public, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul şi televiziunea prin cablu sau digitală. (Autorul amendamentului: Comisia pentru industrii şi servicii)

- Dispozitiile alin. (1) se aplică şi altor plăţi, încasări, transferuri şi altele asemenea care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenţi.  

În sensul prezentei legi sunt servicii următoarele activităţi: serviciile medicale, asigurări, service şi mentenanţă, transporturi de mărfuri şi de pasageri, coletarie, mesagerie sau poştă, activităţi de întreţinere corporală şi activităţi ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învăţământ particular, organizare de evenimente şi catering, telefonie fixă şi mobilă, internet, televiziune prin cablu şi digitală, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi. (Autorul amendamentului: Cătălin Daniel Zamfir – Senator P.S.D.)  

- Pentru contractele aflate în derulare, încheiate pentru o perioadă mai mică de 3 ani, cursul de referinţă a leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul Băncii Naţionale a României din data plăţii efective. (Autorul amendamentului: Comisia pentru industrii şi servicii)

Comerţul cu bunuri şi servicii va fi efectuat doar în moneda naţională  

Deşi moneda naţională a României este leul, prin contracte pre-formulate, facturi şi alte operaţiuni juridice sau practici comerciale incorecte, s-a impus cutuma conform căreia plăţile în lei sunt consolidate în euro, la un curs care depăşeşte, de regulă, cursul oficial de schimb valutar afişat de BNR, arată senatorii.  

Practic, euro este transformat, contrar Constituţiei, Statului BNR şi Regulamentului valutar, în moneda de facto a României, cu consecinţa pierderii în proporţii însemnate a încrederii în moneda naţională şi a reducerii injuste, nemotivate economic, a puterii sale de cumparare.În plus, consecinţa acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator,a riscului asociat cursului de schimb valutar şi pierderii treptate a puterii de cumpărare a leului. În ultimii 10 ani, conform poziţiei oficiale exprimate de BNR, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populaţiei să crească în acelaşi ritm”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege privind consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României.

Senatorii mai subliniază faptul că această consolidare a facturilor în euro asigură fumizorii contra riscului devalorizării leului faţă de euro pe seama consumatorilor, ale căror venituri au rămas constante sau au crescut nesemnificativ.

Transferurile prin bănci, doar în moneda naţională  

Potrivit proiectului de lege, contractele încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru furnizarea de utilităţi pot fi exprimate numai în lei, dacă atât emitenţii, cât şi destinatarii sunt rezidenţi în România.

Utilităţi sunt considerate alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, internetul, televiziunea prin cablu sau digitală şi orice altele asemenea.  

Exprimarea în lei se va aplica oricăror alte plăţi, încasări, transferuri, operaţiuni în conturi curente şi altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri şi prestări de servicii între rezidenţi, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesajerie sau poştă, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi.

Totodată, conform proiectului de act normativ,cursul de referinţă a leului faţă de moneda străină de referinţă nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plăţii efective.  

În contractele care se derulează pe perioade mai mari de 5 ani sau pe perioade nedeterminate, riscul anormal se suportă de ambele părţi.

Se consideră că este anormal riscul contractual care rezultă din depăşirea cu mai mult de 20% a cursului de schimb al monedei naţionale (leul) faţă de moneda străină de referinţă din data încheierii sau a perfectării raportului juridic, precum şi depăşirea cu mai mult de 50% a ratei anuale a inflaţiei, corespunzatoare datei încheierii sau perfectării raportului juridic”, se mai precizează în proiectul legislativ.

Adevărul