Scumpirea petrolului, influențată de relațiile tensionate dintre președintele american Joe Biden și prințul moștenitor saudit

Prețurile la gaze au crescut pentru că națiunile bogate în petrol, din Orientul Mijlociu, nu au crescut livrările de petrol. Iar asta s-a întâmplat ca reacție la decizia personală a lui Biden de a nu discuta cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS), în calitate de omolog, susține președintele american.

"Prețurile la gaze au legătură cu o inițiativă de politică externă care e despre ceva care merge dincolo de costul gazului”, a declarat Biden în cadrul unui interviu pentru CNN. „Sunt multe persoane din Orientul Mijlociu care vor să vorbească cu mine. Nu sunt sigur dacă eu voi discuta cu ei”. Ulterior, Biden a adăugat: „Există posibilitatea să putem să-l scădem (n.r. prețul la gaze), depinde puțin de Arabia Saudită și alte câteva lucruri de perspectivă”.

Casa Albă a refuzat să comenteze pe marginea remarcilor lui Biden. Însă experți de la Washington spun că nu există dubiu că afirmațiile lui Biden indică faptul că Arabia Saudită cere mai multă atenție de la președinte, în ciuda unor întâlniri la nivel înalt, care au avut loc în ultimele săptămâni, între oficiali ai administrației Biden și omologii lor saudiți, inclusiv o călătorie recentă a lui Jake Sullivan, consilier pentru securitate națională, la Riad, pentru o întâlnire cu prințul Mohammed.

Prințul moștenitor vrea să obțină, probabil, un telefon la fel ca cel pe care l-a primit de la predecesorul lui Biden, Donald Trump, în aprilie 2020, când președintele american de atunci i-a sunat pe Bin Salman și pe liderul rus Vladimir Putin și a cerut un acord global pentru reducerea producției de petrol. În acel caz, companiile petroliere americane fuseseră afectate puternic de un conflict între Rusia și Arabia Saudită, iar Trump s-a lăudat ulterior că discuția pe care a inițiat-o a ajutat la încheierea problemei, notează The Guardian.

Atitudinea lui Biden față de prințul saudit reflectă o promisiune pe care a făcut-o în campanie, de a transforma guvernul prințului Mohammed într-un „paria”, după asasinarea macabră a editorialistului Washington Post Jamal Khashoggi. Promisiune pe care nu a îndeplinit-o, cu excepția faptului că-l evit personal pe prinț.

„Ar folosi MBS asta (gazele) pentru a forța administrația să renunțe la poziția sa? Aș spune că răspunsul evident este da. Se știe că MBS este sensibil, îl irită poziția administrației, deși administrația a avut o abordare mult mai reținută decât anticipa lumea”, spune Gerald Feierstein, fost ambasador al SUA în Yemen.

Odată cu călătoriile lui Biden în Europa, rămâne de văzut dacă președintele american îl va evita pe prințul saudit cu orice cost.

"Cel puțin, eviți o întâlnire bilaterală. Dar am fost martor la situații în care președintele nu a vrut să fie fotografiat dând mâna cu cineva, spre exemplu. Ai serviciul secret pentru a proteja președintele și le poți spune că vrei să eviți o anumită întâlnire”, explică Ben Rhodes, fost consilier adjunct pe securitate națională în administrația Obama.

Bruce Riedel, de la Brookings Institution, expert în Arabia Saudită și fost analist CIA, crede că Biden se poate aștepta ca prințul Mohammed să încerce în mod agresiv să obțină o strângere de mână, dacă cei doi vor fi aproape unul de celălalt.

Experții sunt de acord că problema reală nu este că Biden s-ar putea confrunta cu un moment stânjenitor cu prințul, care recent a fost catalogat „psihopat” de un oficial saudit al serviciilor secrete și despre care agențiile secrete americane au spus că a autorizat uciderea lui Khashoggi. În schimb, există o dezbatere mai amplă în interiorul administrației, despre cum să fie gestionată „problema MBS”.

„Poți continua să spui că nu vei avea de-a face cu prințul moștenitor? Din punctul mei de vedere, chiar dacă poți pentru moment, nu are nicio logică pe termen lung. Pentru că mai devreme sau mai târziu, MBS va deveni rege și la acel moment va trebui să discuți cu el în calitate de șef de stat”, afirmă Feierstein.

Ziare.com