Președintele ​Iohannis, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: Dependența UE de gazul rusesc trebuie terminată

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 3 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Mar 3, 2022 - 12:30
Mar 3, 2022 - 12:34
Urmărește-ne peGoogle news
Președintele ​Iohannis, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: Dependența UE de gazul rusesc trebuie terminată
Foto: Presidency.ro

Declarațiile Președintelui României:

Doresc să mulțumesc Președintei Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, pentru prezența sa în România, în aceste momente atât de dificile pentru întreaga regiune.

Totodată, vreau să transmit aprecierea României pentru efortul susținut al Comisiei Europene și al Președintei von der Leyen personal în ceea ce privește asigurarea unității și a coordonării la nivel european, cu statele membre și împreună cu aliații strategici – Statele Unite ale Americii, NATO, Canada, atât în ceea ce privește adoptarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și a Belarusului, cât și cu privire la acordarea de ajutor Ucrainei pe multiple paliere.

Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată.

Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate și rezistă sub tirurile ucigașe ale unui invadator.

Am discutat, în acest sens, intensificarea sprijinului, mai ales umanitar, către Ucraina.

Vreau să îi mulțumesc Președintei Comisiei Europene pentru susținerea acordată pentru înființarea pe teritoriul României a unei facilități logistice, un așa-numit hub umanitar, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaționalizarea cât mai rapidă a acestui centru.

În ceea ce privește situația refugiaților de la frontiere, Președinta Comisiei Europene știe că România va depune toate eforturile posibile pentru a acorda ajutor oricărui refugiat din calea războiului din Ucraina.

România intenționează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de refugiați din Ucraina, respectiv Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru gestionarea frontierelor și viză.

De asemenea, ne vom coordona și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și cu alți parteneri și organizații internaționale.

Doamna Președintă Von der Leyen m-a informat despre demersurile de a crește securitatea energetică a Uniunii. Acesta este un obiectiv strategic pentru noi toți. Interconectarea, importurile de gaze naturale lichefiate, investițiile masive în regenerabile și în sectorul nuclear civil trebuie să fie sprijinite în continuare.

Pentru noi, aceste aspecte legate de energie sunt extrem de importante și am discutat pe larg cu doamna Președintă aceste chestiuni.

Este nevoie de o abordare pe termen scurt, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale Uniunii. Este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în așa fel încât prețurile să nu explodeze și să nu fie sufocată economia europeană.

În cazul nostru, evident, trebuie să avem grijă ca aceste prețuri să nu sufoce economia românească.

Și, da, avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar, și subliniez, este clar că dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată! Este nevoie să insistăm mai mult și mai bine pe surse energetice alternative, și am găsit înțelegere totală când am spus că, pentru România, decizia este clară, trebuie să trecem spre independență energetică prin investiții în regenerabile și în sectorul nuclear civil.

În acest sens, se vede practic imediat cât de important a fost Actul Delegat aprobat și propus de Comisie cu privire la Taxonomia gazului și energiei produse în centrale nucleare, pentru a garanta o tranziție bună spre o economie verde. Și mulțumesc mult pentru această abordare pe care am avut-o în comun!

Am discutat modalitățile concrete, în afară de aceste chestiuni importante, de a acorda sprijin Republicii Moldova, care și ea se confruntă cu un val crescut de refugiați, dar și cu alte dificultăți economice sau în domeniul energetic.

România va continua să lucreze îndeaproape cu Comisia Europeană. Unitatea, coordonarea și reacția rapidă pentru a ajuta Ucraina sunt principalele noastre atuuri în aceste momente atât de grele pe care le trăim cu toții.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: A fost instituit acel coridor umanitar pentru Ucraina, când va fi el operaționalizat, cum funcționează exact și care este implicația României? Iar, despre acel hub internațional, ați spus că se lucrează ca el să fie operaționalizat cât mai curând, este o chestiune de zile, cam când să ne așteptăm ca el să funcționeze?

Președintele României: Este important de știut că acest centru va fi un centru mare. Acest centru va permite centralizarea ajutoarelor și trimiterea lor și în Ucraina, dar, după părerea mea, și în Republica Moldova. Cum a spus foarte bine doamna Președinte, acest centru va funcționa destul de mult timp. Noi credem că, din păcate, situația în Ucraina se va degrada în continuare, iar nevoia de ajutor va crește semnificativ.

În acest sens, vom lucra cu siguranță în etape și vom lucra împreună cu Comisia. Este un centru de logistică pentru ajutor umanitar care se va institui sub umbrela RescEU, deci sub umbrela ajutorului umanitar european. România va juca, evident, rolul de gazdă.

Vom avea cea mai mare parte a sarcinilor pe care le vom îndeplini. Va începe să lucreze în etape, vom începe de la un centru care primește primele ajutoare și se va dezvolta în continuare.

În final, va fi o întreprindere foarte mare și foarte complicată, fiindcă va lucra cu toți actorii implicați în ajutor umanitar. Același lucru este valabil și pentru coridorul pe care se vor livra aceste ajutoare. Acest coridor va necesita negocieri și cu autoritățile centrale din Ucraina și cu autoritățile locale, dar și cu cei care sunt acolo în stare de război, fiindcă aceste ajutoare, în definitiv, trebuie să ajungă și în zonele unde există activitate militară și unde civilii, de obicei, sunt în mare nevoie de ajutoare din afară.

Aceste lucruri vor fi foarte complicate și, până când acest centru va funcționa la capacitate nominală, cu siguranță vor trece câteva săptămâni, dar noi începem practic de astăzi pregătirile, doamna Președinte a venit cu experți de la Bruxelles și, împreună cu oamenii noștri, vom începem să lucrăm la aceste lucruri.