PNRR: O nouă formulă de calcul a pensiilor, modificarea vârstei de pensionare - Pensiile magistraților, singurele protejate de CCR în continuare

Reforma pensiilor nu vizează doar pensiile speciale, ci tot sistemul de pensii: va fi o formulă nouă de calcul, va fi modificată vârsta de pensionare și vor fi noi criterii de indexare.

Urmărește-ne peGoogle news
PNRR: O nouă formulă de calcul a pensiilor, modificarea vârstei de pensionare - Pensiile magistraților, singurele protejate de CCR în continuare
Foto: imagine cu caracter ilustrativ

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că nu va introduce categorii noi și pe cele actuale le va raționaliza, iar doar pensiile speciale ale magistraților vor fi protejate de Curtea Constituțională.

Parlament trebuie să adopte această lege până în trimestrul 4 din 2022, potrivit graficului asumat. Astfel, în ultimul trimestru din 2022 va intra în vigoare cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.

Prevederi legate de pensiile speciale, potrivit PNRR:

  • Nu se vor crea categorii noi de pensii speciale.
  • Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
  • Actualele pensii speciale vor fi raționalizate.
  • Protecția deciziilor CCR se va referi numai la pensiile magistraților.
  • Nici o pensie specială nu va depăși venitul obținut în cursul perioadei de activitate, respectiv de cotizare.

Reforma pensiilor nu vizează doar pensiile speciale, ci tot sistemul de pensii: va fi o formulă nouă de calcul, va fi modificată vârsta de pensionare și vor fi noi criterii de indexare.

În primul rând va exista o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi corelați cu un procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022 – 2070).

Creșterile ad-hoc ale nivelurilor pensiilor nu vor fi admise.

Indexarea pensiilor va fi în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB.

Posibilitățile de pensionare anticipată vor fi reduse semnificativ și vor fi introduse stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani.

Va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.

Prevederile din PNRR

·  stimulente pentru amânarea pensionării;

·  va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;

·  va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;

·  va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;

·   va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Noul sistem de pensii va prevede plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.

Tot până la finalul acestui an, va fi instituit un comitet de monitorizare pentru implementarea acestor modificări.

Cea mai mare pensie medie de serviciu, plătită de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în decembrie, a fost de peste 20.000 de lei. Aproape 10.000 de persoane au primit pensii speciale în acest interval.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, în decembrie 2021, de 9.680 de persoane, cei mai mulţi, respectiv 4.452, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de CNPP.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 (magistrați) s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, respectiv 20.159 de lei, din care 18.894 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 3.698 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 794 persoane. Pensia medie era de 5.727 de lei, din care 3.004 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 750 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.846 de lei (2.571 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.397 pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.308 de lei, din care 7.502 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.374 de lei, din care 3.761 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.724 de pensionari, pensia medie fiind de 4.881 de lei, din care 2.681 de lei suportaţi din bugetul de stat.