Ministrul Apărării: România trebuie să achiziționeze submarine, Marea Neagră s-a umplut de „rechini”

Militarii îşi doresc accelerarea unor programe de înzestrare a Armatei României şi alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare, în contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Anunţul a fost făcut de ministrul Vasile Dîncu, care a făcut referire la programele de înzestrare cu avioane F-16 Fighting Falcon, drone de luptă, dar şi la controversata licitaţie pentru corvetele multifuncţionale. În plus, a readus în atenţie dotarea Forţelor Navale cu submarine. 

„În discuţiile noastre cu ministrul Apărării şi cu oficialităţile din Norvegia, ne-au promis că programul (de achiţionare a 32 de F-16 Fighting Falcon - n.red.) va fi adus mai aproape. Apoi e programul naval, încă suntem în vechea definiţie, avem o mică prelungire pentru a vedea cât de repede vom putea accelera programul corvetelor. (...) Nu pot să dau un răspuns în acest moment (când vom avea prima corvetă a Forţelor Navale - n.red.). Noi am presat cât am putut pentru a ajunge la un final. Sper să ajungem luna aceasta sau luna viitoare la o concluzie”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu.

Ulterior, Dîncu a nuanţat problemele din programul celor patru corvete multifuncţionale. Concret, chestionat cu privire la navele de luptă, în contextul în care asocierea dintre Şantierul Naval Constanţa şi gigantul francez Naval Group a fost declarată câştigătoare încă din 2019, dar nici până acum nu s-a semnat contractul, ministrul Dîncu a făcut câteva afirmaţii despre problemele din asociere şi intenţii de a aduce modificări condiţiilor iniţiale.

„Din păcate, este vorba de o articulare între interesul firmei româneşti, dintre capabilităţile partenerului din România. Nu a existat neapărat o conjuncţie foarte bună între cele două firme, cea românească şi cea franceză (Şantierul Naval Costanţa şi Naval Group - n.red.). Au venit din nefericire cu cereri pe care nu le-au făcut la timp, atunci când era negociabil procesul. Din această cauză, a durat foarte mult.

Reuşim, cu ajutorul străinilor, să avem un optim pentru apărare, însă este nevoie, cum spunem noi, ardelenii, să ai lucrul tău.

Au venit cu unele cereri de modificare a condiţiilor iniţiale. Acest lucru nu se poate face într-o achiziţie pentru că devine o chestiune penală. Sper însă că, în acest moment, cele două firme din asociere, care au cerut o prelungire de încă două luni, să fi găsit soluţia pentru a începe acest program de corvete”, a precizat Vasile Dîncu despre achiziţia de nave de luptă Gowind 2500.

Potrivit Adevărul.ro, licitaţia a fost contestată de mai multe ori de Damen, care a oferit corveta Sigma 10514 cu propulsie hibridă diesel-electrică şi cu soluţii de înarmare americane. Concret, era vorba de rachete anti-navă Harpoon de la Boeing, vectori de apărare antiaeriană de la Raytheon şi sonar de la General Dynamics.

Contestaţiile Damen au fost respinse de instanţe, iar în 2021 MApN s-a văzut în situaţia în care putea să semneze contractul cu Naval Group, însă compania franceză nu venit să finalizeze înţelegerea. Conform unor surse citate de adevărul.ro, nesemnarea contractului este urmare directă a neînţelegerilor apărute în interiorul asocierii Naval Group (o companie franceză de stat) şi Şantierul Naval Constanţa. Mai exact, compania românească este nemulţumită de termenii asocierii. Potrivit surselor citate, Naval Group ar fi promis investiţii minime de 20 de milioane de euro, bani care însă nu ar fi venit. În plus, contractul cu MApN conţine penalităţi destul de importante, iar Naval Group vrea ca acestea să fie asumate exclusiv de Şantierul Naval Constanţa, pentru că este compania care construieşte efectiv navele pentru Forţele Navale Române, lucru neagreat de partea română.

Ministrul Vasile Dîncu a adăugat că din cauza acestor discuţii programul corvetelor trenează de 7 ani şi „nu mai răspunde în totalitate nevoilor noastre”.

„Avem nevoie şi de alte lucruri pentru ca Marina noastră să se poată utila. Avem nevoie de un program mult mai complex. Să sperăm că reuşim cu corvetele”, a conchis Ministrul Apărării.

Pe de altă parte, Dâncu a susţinut că România ar trebui să achiziţioneze submarine mai ales că „Delfinul”, singurul submersibil al Forţelor Navale, este inutilizabil acum.

„«Delfinul» e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a declarat Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării a subliniat importanţa faptului de a avea „lucrul tău”. „Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează.(...) Reuşim, cu ajutorul străinilor, să avem un optim pentru apărare, însă este nevoie, cum spunem noi, ardelenii, să ai lucrul tău”, a declarat Dîncu.

Problema achiziţionării de submarine pentru Forţele Navale s-a pus în anul 2018, când experţii MApN au început să gândească un astfel de program de înzestrare şi să creioneze specificaţiile tehnice ale navelor. Atunci se discuta că ar fi necesare cel puţin trei astfel de nave, iar responsabilii Forţelor Navale au analizat ce tip de submarin este mai potrivit pentru România. La vremea respectivă părea că marinarii români au mari şanse să primească nave de concepţie germană Howaldtswerke-Deutsche Werft GmbH (HDW) de Tip214, submarine care au ajuns, în diverse variante, în dotarea unor forţe navale cum ar fi cele ale Germaniei, Greciei, Turciei, Italiei, Portugaliei sau Coreei de Sud. MApN ar fi achitat 1,5 milioane de euro pe trei submarine cu sisteme de propulsie independentă de aer, care utilizează celule de combustie cu hidrogen cu membrană electrolitică Siemens. 214 se poate scufunda până la 400 de metri şi asigură autonomia echipajului – compus din 27 de militari, dintre care cinci ofiţeri – timp de 12 săptămâni. Acest tip de submarin are o lungime de 65 de metri, fiind dotat cu 8 tuburi de torpilă, pentru care sunt ambarcate 16 torpile. Submersibilele Tip 214 au şi capacităţi de luptă împotriva elicopterelor antisubmarin, fiind dotate cu rachete IDAS. Concepute pentru a proteja împotriva elicopterelor antisubmarin, acestea poate fi lansate cu succes chiar prin tuburile de torpile ale submersibilului, în timp ce acesta este scufundat.

Din lipsa banilor, probabil, această analiză de piaţă realizată de experţii Forţelor Navale nu s-a concretizat într-o procedură de achiziţie, iar discuţiile au fost reluate numai în urma războiului din Ucraina. 

Sursa: Adevărul.ro