Guvernul a modificat Codul Penal prin OUG, pentru a evita ca mai mulți inculpați să scape prin prescrierea faptelor

Din declarațiile lui Cătălin Predoiu, la finalul ședinței de guvern:

Astăzi, Guvernul a adoptat un proiect de OUG prin care a fost aliniat articolul 155, alin 1 din Codul penal la o recentă decizie a Curții Constituționale din 26 mai.

Este o intervenție care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă ce ar fi dus la compromiterea foarte multor anchete penale.

Această intervenție a fost cerută imperios chiar de către CCR, a fost susținută și de Parchetul General, cu care ne-am consultat și care ne-a confirmat că o pasivitate sau o neintervenție legislativă ar fi avut un efect devastator asupra multor anchete.

Era necesară o intervenție imediată, vizează protecția cetățeanului.

Era important ca această intervenție să se facă până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, pentru că ar fi dus la compromiterea multor anchete.

În ceea ce privește referendumul pe justiție, amintesc că acesta a vizat trei chestiuni: materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare. Nu abrogăm infracțiuni (prin această OUG -n.r.), nu mărim pedepse și nu scădem pedepse, nu intervenim în organizarea judiciară.

Trebuie ținut cont de spiritul referendumului. Această OUG nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Dimpotrivă, se aliniază perfect acelui spirit și voinței cetățeanului care a votat la referendum.

Decizia Guvernului vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. Prin modificarea Codului Penal în acord cu decizia CCR, Guvernul a evitat vidul legislativ, a scris g4media.ro.

Dacă decizia CCR ar fi fost publicată în Monitorul Oficial înainte de modificarea Codului penal, atunci s-ar fi aplicat legea mai favorabilă și numeroase dosare penale riscau să se închidă prin prescrierea faptelor.

"De la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei pronunțate în data de 26 mai 2022 poate fi pusă în discuție existenţa instituției întreruperii prescripției răspunderii penale, repunere în discuție care ar fi de natură să aibă implicații asupra unui număr mare de dosare și care ar putea determina aplicarea în mod neunitar a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, toate acestea având un impact semnificativ în planul bunei desfășurări a activităților judiciare cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a drepturilor și libertăților fundamentale.

Pentru desfășurarea în bune condiții a proceselor penale și tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, coordonate ale statului de drept, este nevoie de un cadru legal clar și previzibil inclusiv în ceea ce privește prescripția răspunderii penale.

Prescripția răspunderii penale este o instituție de ordine publică și cu o aplicare în cazul marii majorități a infracțiunilor, în condițiile în care foarte puține infracțiuni sunt imprescriptibile.

De asemenea, statul trebuie să asigure un just echilibru între protecția drepturilor persoanelor vătămate care au suferit vătămări prin săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală, pe de-o parte, și protecția drepturilor și libertăților persoanelor care încalcă legea prin comiterea de fapte prevăzute de legea penală, pe de altă parte.

Se impune reglementarea de urgență a unor condiții clare în care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, reglementare care să asigure și în continuare desfășurarea într-un cadru normativ accesibil și previzibil a activității organelor judiciare în cadrul procesului penal, evitându-se astfel o lacună legislativă.

Legiuitorul nu poate face abstracție de împrejurarea că activitatea de înfăptuire a actului de justiție care să beneficieze de încrederea justițiabililor în protecția valorilor sociale de către stat ar fi în mod serios afectată în absența unor dispoziții clare și exprese care să asigure un cadru legal complet în ceea ce privește condițiile de tragere la răspundere penală a persoanelor care încalcă legea.

Toate argumentele anterior expuse descriu o situație extraordinară și obiectivă în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, iar o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative care s-ar produce în absența unei reglementări privind întreruperea prescripției răspunderii penale, ceea ce ar afecta interesul public general de prevenire și combatere a săvârșirii infracțiunilor și de înfăptuire a justiției penale în condiții de legalitate, cu celeritate, de o manieră eficientă și cu respectarea tuturor garanțiilor constituționale. Pe cale de consecință, se impune o intervenție legislativă de urgență, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului".

Joi, Curtea Constituţională a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu în dosarul în care a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Curtea Constituţională a venit atunci cu precizări, spunând că articolul de Cod Penal a fost declarat neconstituțional încă din 2018, însă Parlamentul nu l-a modificat de atunci. Judecătorii constituționali au cerut ca legiuitorul să corecteze textul de lege fără a mai aştepta publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.