Fostul cancelar german ​Gerhard Schröder ar putea fi inclus pe lista de sancțiuni a UE și ar putea pierde privilegiile oferite de statul german

Coaliţia aflată la putere în Germania urmează să atace joi privilegii acordate foştilor şefi de Guvern, mai ales lui Gerhard Schröder, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care deţine mai multe mandate în cadrul unor grupuri economice ruse, relatează AFP.

Mai 18, 2022 - 15:22
Urmărește-ne peGoogle news
Fostul cancelar german ​Gerhard Schröder ar putea fi inclus pe lista de sancțiuni a UE și ar putea pierde privilegiile oferite de statul german
Karin Kneissl și Gerhard Schröder - Foto: Creative Commons/Wikimedia

Coaliţia din care fac parte Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal (FDP) urmează să adopte joi o reformă a avantajelor atribuite foştilor şedi de Guvern - şi anume Gerhard Schröder (1998-2005) şi Angela Merkel (2005-2021).

Comisia coaliţiei însărcinată cu bugetul îndeamnă Guvernul federal, în proiectul unei rezoluţii - pe care AFP scrie că l-a consultat miercuri - ”să se asigure ca alocarea unor funcţii foştilor cancelari să fie menţinută în conformitate cu obligaţia continuă a funcţiei şi nu în funcţie de statutul” de fost cancelar.

Astfel, Gerhard Schröder nu este vizat în mod exclusiv, iar avantajele Angelei Merkel ar putea fi reduse -în privinţăa colaboratorilor, şoferilor, birourilor puse la dispoziţie, între altele.

Însă Gerhard Schröder - care a devenit o figură incomodă în Germania, inclusiv pentru cancelarul Olaf Scholz - este cel vizat în principal.

Comisia Bugetului constată astfel, potrivit acestui document al coaliţiei, că Gerhard Schröder, în vârstă de 77 de ani, ”nu are obligaţia continuă care decurge din funcţia sa”.

În calitate de fost cancelar, Gerhard Schröder - abandonat în ultimele luni de unii dintre colaboratorii săi - are în continuare dreptul la mai multe birouri în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, şi la un buget destinat personalului.

Acest privlegiu costă contribuabilii 400.000 de euro pe an.

Fostul cancelar se află, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, asupra unor presiuni.

Spre deosebire de alţi foşti lideri europeni, prezenţi - înainte de Războiul din Ucraina - în instanţe de conducere ale unor întreprinderi ruseşti, el nu a demisionat

Fostul cancelar rămâne, astfel, preşedintele Comitetului Acţionarilor Nord Stream AG, un gazoduct controversat care leagă Rusia şi Germania, suspendat în februarie, şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Rosneft, cel mai important grup petrolier rus.

Gerhard Schröder - căruia i-au fost retrase între timp distincţii onorifice acordate de către mai multe oraşe şi care este îndemnat să demisioneze din SPD - a anunţat în aprilie că nu are nicio intenţie să demisioneze, mai puţin în cazul în care Moscova îşi încetează livrările de gaze naturale către Germania.

Însă el sublinia că nu crede în acest scenariu.

De asemenea, în Parlamentul European s-a format o alianță largă care dorește să ceară la următorul vot ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie trecut pe lista de sancțiuni a UE, relatează Die Welt.

Membrii Parlamentului European vor să facă apel la cele 27 de state membre să îl includă pe Schröder, președintele Consiliului de administrație al gigantului energetic rusesc Rosneft, pe lista de sancțiuni care deja include numeroși oficiali și directori de companii ruși.

Proiectul de rezoluție obținut de jurnaliștii de la Die Welt notează că „după demisia unui număr de politicieni occidentali de la posturi din corporațiile rusești”, eurodeputații „cer cu tărie că și alții precum Karin Kneissl (n.r. fostul ministru austriac de Externe) și Gerhard Schröder să facă același lucru”.

Kneissl, fosta șefă a diplomeției austriece, a atras atenția presei din întreaga lume în 2018 când l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin la nunta sa unde a dansat cu acesta, fiind acuzată la momentul respectiv că subminează politica externă a UE față de Rusia.

În prezent fără partid, ea a fost numită în luna iunie a anului trecut în Consiliul de administrație al companiei de stat Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia.

Proiectul de rezoluție al Parlamentului European este „un adevărat semnal pentru Europa. Foștii cancelari trebuie să continue să ia în considerare bunăstarea statului lor după încheierea mandatului”, a declarat eurodeputatul german Stefan Berger pentru Die Welt.

În cazul în care Schröder și Kneissl rămân în posturile lor, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor de administrație a marilor companii rusești și politicieni care continuă să primească fonduri rusești”, se mai arată în proiectul citat.