Din cauza încălzirii globale, urșii polari ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol

Gheața arctică a scăzut constant în ultimii ani, de când s-a început monitorizarea prin satelit, în 1979, și până acum. Însă un nou studiu vine cu o predicție și mai ”rece”.

Din cauza încălzirii globale, urșii polari ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol

Astfel, până la sfârșitul acestui secol, gheața de mare arctică ar putea dispărea în timpul verii, ceea ce ar putea conduce la dispariția urșilor polari și a altor specii dependente de gheață.

Ultima zonă de gheață” este o regiune care conține cea mai veche și cea mai groasă gheață arctică. Se întinde pe o suprafață de peste 1 milion de kilometri pătrați, de la coasta de vest a arhipelagului canadian arctic până la coasta de nord a Groenlandei. Când oamenii de știință au vorbit despre această regiune de gheață de 4 metri grosime, au crezut că va dura zeci de ani.

Dar acum, spun cei de la Live Science, în ambele scenarii, cele mai optimiste și pesimiste legate de schimbările climatice, gheața mării se va subția dramatic până în 2050.

Cel mai optimist scenariu, în care emisiile de carbon sunt imediat și drastic reduse, pentru a preveni cea mai gravă încălzire, ar putea duce la o porțiune limitată de gheață care va rezista în regiune.

În cel mai pesimist scenariu, în care emisiile continuă la ritmul lor actual de creștere, gheața de vară - și urșii polari și focile care trăiesc pe ea - ar putea dispărea până în 2100, au anunțat cercetătorii într-un nou studiu.

Din păcate, noi suntem într-un experiment masiv,” spune unul dintre co-autorii studiului, Robert Newton, un cercetator senior de cercetare la Lamont-Doherty Earth Observatory la Universitatea Columbia.

“Dacă gheața dispare, ecosisteme întregi dependente de gheață se vor prăbuși și va începe ceva nou” - a spus omul de știință.

Dar, pe măsură ce dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră contribuie din ce în ce mai mult la încălzirea atmosferei, întinderea gheții marine a ajuns la limitele de scădere în ultimii 15 ani, conform Centrului Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC).

Mai rău, NSIDC raportează că cantitatea de gheață arctică mai veche și mai groasă, care a supraviețuit cel puțin unui sezon de topire, este la un nivel record, în jur de un sfert din totalul înregistrat de primele studii realizate prin satelit în urmă cu 40 de ani.

O scădere mai dramatică a acoperirii cu gheață ar putea avea un efect paralizant asupra vieții animalelor care locuiesc pe gheață sau sub rețeaua de gheață în mișcare, inclusiv algele fotosintetice, crustacee minuscule, pești, foci, balene și urși polari.

Deoarece sunt prădători specializați, urșii polari (Ursus maritimus) ar fi deosebit de vulnerabili la dispariție dacă nu ar mai fi gheață. Adaptate pentru a se ascunde pe gheața mării, urșii arctici vânează prin atacarea focilor care ies la suprafață pentru a respira.

Urșii polari au fălcile adaptate pentru consumul de grăsime moale și carne - și, deși urșii au fost văzuți schimbându-și dieta, trecând la ouă de păsări marine și caribou în timp ce erau pe uscat - un studiu din 2015 publicat în revista Frontiers in Ecology and the Environment a constatat că acele calorii pe care le câștigă din aceste surse de hrană nu le egalează pe cele pe care le consumă atunci când caută hrană.

Această schimbare rapidă a habitatului ar putea face ca urșii polari să dispară sau să ducă la o încrucișare mai extinsă cu urșii grizzly (Ursus arctos horribilis), ale căror zone se extind spre nord, pe măsură ce climatul se încălzește. Acest proces ar putea înlocui, în cele din urmă, urșii polari cu urși hibrizi “pizzly”. Cu toate acestea, în scenariul mai pesimist, cu emisii în creștere, cercetătorii se așteaptă ca gheața de vară și ecosistemul dependent de gheață să dispară.

„Acest lucru nu înseamnă că va fi un mediu sterp, lipsit de viață”, a spus Newton. „Vor apărea lucruri noi, dar poate dura ceva timp până când noile creaturi vor invada.”

Știrile ProTV