Chestorul Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, condamnat pentru șantaj, pierde procesul pentru retragerea titlului de doctor

Curtea de Apel București a respins cererea acestuia privind anularea ordinului emis în 15 mai 2020 de către ministrul Educației, prin care i s-a retras titlul academic, respectiv a întregii proceduri care a stat la baza emiterii acestuia. Hotărârea din 1 octombrie 2021 poate fi contestată cu recurs.

Anterior, polițistul a formulat și o contestație la decizia emisă de CNATDCU în 30 octombrie 2019, ulterior fiind semnat ordinul de ministru. Teza de doctorat a chestorului Adrian Iacob se numește „Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state” și a fost susținută în 2007. Coordonator de doctorat i-a fost profesorul Costică Voicu, care în 2007 deținea funcția de rector al Academiei de Poliție.

Sesizarea a fost urmarea unei anchete publicată de Emilia Șercan în Pressone în 24 aprilie 2019. Jurnalista a descoperit că peste 70% din teza de doctorat a chestorului este plagiată. În plângerea depusă la Curtea de Apel București, chestorul Adrian Iacob a acuzat imparțialitatea și superficialitatea comisiei care a analizat teza de doctorat.

În plângere, chestorul afirmă că retragerea titlului de doctor i-a afectat cariera didactică. ”Este regretabil și profund nedrept modul superficial în care s-a analizat contestația, în condițiile în care propunerea de retragere a titlului de doctor îmi afectează întreaga carieră didactică, singura profesie pe care o am și cu care m-am făcut cunoscut și apreciat în societate.

(...) Niciunul dintre experții implicați în analiza tezei mele de doctorat nu activează/ nu sunt experți în domeniul Ordine publică și siguranță națională/ Științe militare, informații și ordine publică și, firesc, nu pot face o analiză corectă, completă, avizată a tezei de doctorat, nefiind de specialitate. În consecință, concluziile la care aceștia au ajuns nu au un fundament științific și nu pot sta la baza unei decizii corecte privind existența plagiatului”, a afirmat polițistul în plângere.

Chestorul a mai susținut că singura acuzație care îi este adusă este lipsa ghilimelelor, ”ceea ce ar presupune că a acționat cu intenția a a-și însuși acele texte, ceea ce trebuie demonstrat/probat de către comisie”.

”Nicăieri în raport nu se analizează relevanța științifică, contribuția la cunoaștere, caracterul inovativ, abilitățile de gândire critică independentă, înțelegerea literaturii relevante care rezultă din teza de doctorat. Experții s-au limitat doar la a constata, în mod eronat și nelegal, că nu am folosit ghilimele atunci când am citat din alți autori. Nicăieri în raport nu se menționează dispozițiile legale care stabilesc obligativitatea folosirii ghilimelelor în locul altor metode de citare, de exemplu note de subsol, pe care le-am folosit ori de cate ori am citat din alți autori și care se regăsesc menționați împreună cu operele acestora la Bibliografie. Nicăieri în raport nu se menționează care sunt normele legale/academice pe care le-am încălcat ci doar se fac afirmații generale, fără suport în lege”, a mai susținut Adrian Iacob.

Curtea de Apel București a respins, în final, toate afirmațiile și cererile chestorului și a stabilit că ordinul prin care i s-a retras titlul de doctor a fost emis legal.

”(...) Instanța reține faptul că, deși a existat o stare de incertitudine cu privire la situația sa profesională, suspiciunea s-a confirmat ulterior, stabilindu-se de autoritate existența plagiatului și implicit justificarea procedurii în sine. Cu alte cuvinte, numai în cazul în care s-ar fi constatat că a planat o incertitudine asupra situației profesionale e reclamantului fără să fi fost justificată de o situație obiectivă, respectiv existența plagiatului, reclamantul ar fi putut suferi o vătămare, în sensul afectării imaginii sale în colectivul profesoral. În cazul de față însă imaginea sa nu a fost afectată prin simpla neregularitate procedurală constând în prelungirea procedurii de verificare a plagiatului, din moment ce acesta a fost constatat de autoritate”, se precizează în hotărârea instanței.

Curtea susține că afectarea imparțialității membrilor comisiei externe prin faptul că rezulta din cuprinsul sesizării cine este autorul acesteia, nu a fost dovedit de către reclamant. ”Nu numai că anonimizarea nu era prevăzută de lege în acest scop, dar reclamantul nici nu arată concret care este raționamentul în baza căruia face această susținere, respectiv cum ar putea fi afectată imparțialitatea comisiei prin simpla cunoaștere a numelui autorului sesizării”, se afirmă în document.

Magistratul a respins și afirmația cu privire la faptul că cei care i-au analizat teza nu sunt experți în domeniu. ”Deciziile CNATDCU au fost luate de membrii Consiliului General al CNATDCU, aceștia fiind cei care au avut prerogativa deciziei și nu experții externi care au făcut doar propunerile”, se mai susține în motivare.

În final, Curtea de Apel a validat decizia CNATDCU, ”care a stabilit în principal faptul că teza de doctorat a acestuia include masiv pasaje din lucrări elaborate de alți autori, că aceste pasaje sunt integrate în cadrul ei fără a fi citate potrivit normelor academice, că de obicei textele sunt incluse fără a se indica sursa lor, iar când aceasta e menționată, nu sunt folosite ghilimelele pentru a indica exact ce este preluat”.

”În consecință, ceea ce i se reproșează în principal reclamantului este preluarea în opera scrisă a unor texte extrase din alte opere scrise, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale, ceea ce se încadrează definiției plagiatului. Este așadar neîntemeiată susținerea reclamantului în sensul că i s-ar fi imputat exclusiv lipsa ghilimelelor și, mai mult, criticile sale sub acest aspect sunt lipsite de relevanță în raport de ponderea pasajelor respective în cadrul lucrării care este foarte mică”, se mai menționează în hotărârea din 1 octombrie 2021.

Adrian Iacob a fost ales rector al Academiei de Poliție în 2018.

După ce Emilia Șercan a început dezvăluirile privind doctoratele plagiate, rectorul și prorectorul au încercat să o intimideze prin intermediul unui polițist. A rezultat un dosar penal instrumentat de procurori DNA și o condamnare în prima instanță. Astfel, atât fostul rector Adrian Iacob, cât şi fostul prorector Petrică Mihail Marcoci, au fost condamnaţi pe 24 mai 2021, de Curtea de Apel Bucureşti, la câte 3 ani închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind acuzaţi că l-au determinat pe un poliţist de la Academie să-i trimită mesaje de ameninţare jurnalistei.

Instanţa a dispus un termen de supraveghere de 4 ani, perioadă în care cei doi trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

De asemenea, Adrian Iacob şi Petrică Mihail Marcoci vor presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 120 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituţii: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sau Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare. Judecătorii au admis în parte acţiunea civilă formulată de Emilia Şercan, aceasta urmând să primească 80.000 lei cu titlu de daune morale.

Într-un dosar separat, poliţistul Gheorghe Adrian Bărbulescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj. Decizia a fost luată după ce poliţistul şi-a recunoscut vinovăţia şi a încheiat un acord cu DNA.

Sursa: Ziare.com