„Cele mai inteligente păsări din lume“ - 8 lucruri mai puţin ştiute despre ciori

Cercetătorii care le-au testat de-a lungul anilor au făcut niște descoperiri interesante legate de mintea acestor zburătoare.

Rezultatele au fost remarcabile și, pe alocuri, puțin sinistre. Ciorile au dat dovadă de abilități asemănătoare cu cele umane și de o abordare bizară privitoare la moarte.

1. In prezent, in Romania traiesc 8 specii de corvide, anume: Gaita (Garrulus glandarius glandarius), Alunarul (Nucifraga caryocatactes), Cotofana (Pica pica), Cioara de semanatura (Corvus frugilegus), Cioara neagra (Corvus corone corone), Cioara griva (Corvus corone cornix), Stancuta (Corvus monedula) si Corbul (Corvus corax) – de la stanga la dreapta si de sus in jos:

2. Ciorile care lucrează într-un parc de distracții

Cu aproximativ 20 de ani în urmă, Cristophe Gaborit a observat niște corbi căutând în gunoi. Câțiva ani mai târziu, când lucra într-un parc de distracții din Franța, bărbatul a remarcat că foarte mulți vizitatori aruncă gunoi în parc.

Căutând o soluție, Gaborit și-a amintit de corbi și i-a venit o idee genială – să dreseze câteva ciori de semănătură să adune gunoiul. Ciorile de semănătura aparțin familiei corvidelor și sunt foarte inteligente.

În anul 2000, Gaborit a reușit să dreseze primele două păsări. A folosit un dulăpior special, cu sertare. De fiecare dată când ciorile puneau resturi în sertare, li se oferea câte o gustare.

Cu această metodă, bărbatul a dresat șase ciori să recunoască și să îndepărteze gunoiul. Strângătorii de gunoi cu pene au terminat dresajul în 2018 și în prezent țopăie prin parc, făcându-și meseria.

3. Ciorile sunt omnivore. Mananca orice, fara mofturi, inclusiv hoituri si gunoaie.

4. Proportia dintre creier si volumul corporal, in cazul ciorilor, este cea mai mare in randul tuturor speciilor de pasari. Proportia in cauza este egala cu cea prezenta la maimutele antropoide si cetacee. Singura vietuitoare care are proportia creier-volum corporal mai mare decat a ciorii, este insasi omul!

Creierul unui porumbel (stanga) si creierul unei ciori (dreapta). Corpul unei ciori este de cel mult 2 ori mai mare decat cel al unui porumbel – creierul ciorii este, insa, de 4 ori mai voluminos decat cel al porumbelului.

5. Sunt interesate de ciorile moarte

Ciorile nu îi plâng pe cei morți. Pur și simplu iau cunoștință de faptul că ceva a ucis o cioară – și ele sunt, la rândul lor, ciori. Prin urmare, acel ceva le-ar putea uc1de și pe ele. Astfel, păsările încearcă să depisteze amenințarea și să o evite în viitor.

Un studiu realizat în peste 100 de arii de reproducere din SUA a arătat că ciorile îi vedeau pe oamenii care luau în mâini o cioară moartă ca pe o amenințare. Prin urmare, ele nu se hrăneau în apropierea respectivei persoane, nici măcar după ce cioara moartă era îndepărtată din peisaj.

6. Sunt ranchiunoase

Ar fi bine să nu superi o cioară, pentru că te va ține minte. Un experiment a demonstrat că ciorile nu uită figura celor care le supără.

În 2012, cercetătorii americani din Seattle au răpit niște ciori. Purtând o mască pe care au numit-o în studiul lor „fața amenințătoare”, oamenii de știință au prins 12 păsări.

Ciorile au fost ținute captive timp de patru săptămâni. În acea perioadă, au fost îngrijite de o persoană care purta o mască diferită, numită „fața de îngrijitor”, insa n timpul captivității, au intrat în contact și cu o masca amenințătoare, iar imediat după aceea au fost supuse unor scanări cerebrale.

Pentru prima dată, cercetătorii au documentat faptul că creierele ciorilor făceau asocieri negative, în mod similar cu mamiferele.

În cele din urmă, păsările au fost eliberate, iar un experiment ulterior a arătat faptul că ciorile nu uită. După ani de zile, păsările au recunoscut masca amenințătoare purtată de un cercetător. Au croncănit amenințător la adresa lui și l-au atacat.

7. Ciorile sunt singurele vietuitoare, cu exceptia omului si maimutelor, care sunt capabile sa se foloseasca de unelte in cautarea hranei.

8. Construiesc unelte complexe

Practic, în timpul experimentului, ciorile trebuiau să manevreze gustarea din cutie cu un obiect lung.

După ce au înțeles acest lucru, păsărilor le-au fost lăsate la îndemână câteva bețe, însă niciunul nu era suficient de lung pentru a ajunge la mâncare.

Secretul consta în asamblarea lor. Când au fost supuse provocării, ciorile au asamblat bucățile în doar 4-6 minute de la debutul experimentului.

După ce a fost construită, unealta lungă a fost folosită pentru a împinge gustarea către o deschizătură din cutie. Pentru asta era nevoie de perseverență și dexteritate, însă și de abilitatea de a gândi în viitor.

Pentru a asambla bucățile, ciorile au gândit anticipativ și și-au imaginat cum ar merge lucrurile înainte să se apuce de treabă.