26 de ani de la tragedia aviatică de la Balotești - Din 60 de oameni au rămas doar 150 de saci cu rămăşiţele umane

31 martie 1995. Aeroportul Bucureşti-Otopeni. Zborul TAROM 371 era pregătit să decoleze cu destinația Bruxelles. 49 de pasageri, 11 membri ai echipajului erau la bord. Toţi au murit la două minute de la decolare.

26 de ani de la tragedia aviatică de la Balotești - Din 60 de oameni au rămas doar 150 de saci cu rămăşiţele umane

Avionul Airbus A310-324 fabricat în 1987, botezat „Muntenia”, era echipat cu două motoare Pratt & Whitney Canada.

La manşa avionului se aflau comandantul Ilie Liviu Bătănoiu, de 48 de ani, și copilotul său, Ionel Stoi, cu trei ani mai mare.

Pasagerii sunt informaţi că urmează decolarea ce are loc la ora locală 9:07:53. Nimeni nu se aştepta la dezastrul care a urmat.

După câteva minute de la părăsirea pistei de pe Otopeni, la ora 9:08:34, imediat după ce a luat virajul către Ploiești, la o altitudine de 1.200 de metri, aeronava a intrat în picaj la Balotești, iar pilotul n-a mai putut s-o redreseze.

Pasagerii nici n-au avut timp să-şi dea seama ce se întâmplă.

Din 60 de oameni au rămas doar 150 de saci cu rămăşiţele umane

Avionul a căzut aproape vertical, impactul a fost devastator şi nu au existat supraviețuitori. Nouă români, trei americani, 32 de belgieni, doi spanioli, un francez, un olandez și un thailandez au murit atunci. La locul impactului s-a format un crater de şase metri adâncime. 

S-a auzit o bubuitură foarte puternică. Tot câmpul împrăştiat cu bucăţi. Fum. O gaură mare unde a căzut. Se vedeau bucăţi din mâini, picioare ale celor care se aflau în avion. - Ioan Florian Dănuț, fost primar din Balotești

Resturile de avion şi oameni s-au întins pe o distanţă de sute de metri.

O oră și jumătate le-a luat echipelor de intervenție să stingă uriașul incendiu izbucnit în urma impactului. Rezervoarele aeronavei erau pline cu kerosen, având în vedere că zborul nu durase mai mult de două minute.

Printre pasagerii străini se găseau consulul Ambasadei Belgiei la Bucureşti, Van Den Ameele, secretara ambasadorului, Kathleen Hochart, Emilio Hap – funcţionar al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, trei funcţionari ai USAID – agenţie americană pentru dezvoltare.

Nici un corp nu a rămas întreg, trupurile fiind împrăştiate pe câmp. Din 60 de oameni au rămas doar 150 de saci… Cu rămăşiţele umane ale acestora.

Nu o să uit probabil cât voi trăi, aceea mână… Ruptă de la cot, ca să fie amprentantă, ca să se ştie a cui era. - Mariana Cojocariu, secretară Primăria Balotești

Conform anchetatorilor, tragedia ar fi avut două cauze

Ancheta celui mai grav accident aviatic din România a fost finalizată în anul 2000, însă abia în 2014 a fost făcut public raportul, iar conform anchetatorilor, tragedia ar fi avut două cauze.

Prima, o problemă la motoarele aparatului de zbor (tracțiune asimetrică), dar şi o eroare umană a pilotul Liviu Bătănoiu, care n-a mai fost capabil să controleze aeronava, posibil din cauza unei probleme medicale.

Iar copilotul Ionel Stoi n-ar fi preluat comanda și nu ar fi efectuat manevrele necesare redresării avionului.

Până la 31 martie 1995, niciunul dintre cei doi nu fusese diagnosticat cu o problemă de sănătate care ar fi putut să le ridice dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. 

Bătănoiu acumulase un total de 14.312 ore de zbor, din care 1.735 ore pe Airbus A310 şi absolvise Școala Militară de Aviație Aurel Vlaicu în 1969. Ionel Stoi acumulase 8.988 ore de zbor, din care 650 ore pe Airbus A310. Absolvise Școala Militară de Aviație Aurel Vlaicu în 1968.

Şocantă este imaginea corpurilor sfârtecate de suflul exploziei şi proiectate la diferite distanţe. Echipaje de pompieri acţionau în zona sinistrului încercând să stingă focarele de incendiu. Imaginilor cu ambulanţele sosite deja la locul accidentului urma să li se alăture multe altele văzute de reporter la întoarcerea spre redacţie. - Agerpres, 31 martie 1995

„Nu erau cadavre sau răniţi. Era carne tocată pur şi simplu”

Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul accidentului tragic de la Baloteşti a declarat pentru Digi24: „A fost cumplit. Cumplit. Nu se poate descrie! Eu n-aş putea să descriu”.

Aceasta e completată de Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice TAROM: „Acolo era carne tocată. Nu erau cadavre sau răniţi. Nu existau contururi, urme. Era carne tocată pur şi simplu. Noi am îngropat o ureche a vărului meu. Teoretic şi practic, poate să nu-i aparţine”.

Catastrofa aeriană din 31 martie a fost subiectul episodului şase din sezonul cu numărul 19 al serialului „Air Crash Investigation” („Dezastre în aer”), difuzat de canalul National Geographic la 24 ianuarie 2019.

Controverse: o defecțiune a avionului sau atac terorist

Pe marginea accidetului din 31 martie 1995 au fost şi multe cotroverse. S-a lansat ipoteza conform căreia accidentul ar fi fost provocat intenționat pentru că la bord s-ar fi aflat persoane care dețineau documente referitoare la Revoluția din 1989 și care urmau să ajungă peste hotare. 

Iar o altă ipoteză a pretins că ar fi fost vorba de un act de răzbunare din partea unor cercuri mafiote neidentificate. 

Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul, susţinea în urmă cu câţiva ani: „Aeronava avea o defecţiune din fabricaţie. Se reducea un motor, motorul stâng. Piloţii erau avertizaţi, ştiau. Nu era o defecţiune avertizată sonor sau vizual. Unul din cei doi trebuia să ţină maneta”.

Libertatea