Președintele Iohannis a atacat la CCR modificarea legii privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR privind controlul de constituţionalitate al Legii care modifică şi completează Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. Şeful statului invocă faptul că Parlamentul nu s-a limitat la reanalizarea soluţiei legislative, ci a extins sfera beneficiarilor după ce Legea a fost trimisă şi spre reexaminare.

Urmărește-ne peGoogle news
Președintele Iohannis a atacat la CCR modificarea legii privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială
Foto: Presidency.ro

Preşedintele a motivat decizia, argumentând că „intenţia iniţiatorilor legii deduse controlului de constituţionalitate a fost aceea de remediere a unor abordări neunitare în materie de plată a salariilor şi corectarea diferenţelor de tratament pentru aceleaşi ipoteze juridice”, însă „în procedura legislativă a reexaminării, Parlamentul nu s-a limitat la reanalizarea soluţiei legislative criticate, ci a operat noi modificări în sensul că a extins sfera beneficiarilor menţionând în cuprinsul art. 1 că legea se va aplica şi autorităţilor şi instituţiilor ale căror bugete sunt prevăzute „la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare”.

Şeful a mai explicat că „această extindere a sferei destinatarilor Legii nr. 78/2018 şi, implicit, a categoriilor de bugete respective, are un impact direct, suplimentar şi distinct de impactul iniţial, asupra bugetului de stat, implicând modificări pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie”, invocând şi lipsa unei fişe financiare, aşa cum prevede Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a statuat în repetate rânduri cu privire la efectele pe care le produce lipsa fişei financiare, respectiv că „în lipsa unei fişe financiare reactualizate la momentul adoptării legii conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, [...] şi în lipsa unui dialog real între Guvern şi Parlament [...], nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind aşadar reală” (Decizia nr. 22/2016, par. 59, Decizia nr. 593/2016, par. 30)”, mai artă preşedintele în sesizarea transmisă judecătorilor constituţionali.

De asemenea, potrivit preşedintelui, „legiuitorul a completat conţinutul normativ al art. 2 alin. (1) prin introducerea sintagmei „sau reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar”.

Cu titlu de exemplu, menţionăm că adăugarea sumelor acordate cu titlu de diurnă şi cheltuieli de deplasare reprezintă o extindere a domeniului de aplicare al legii, nesolicitată prin cererea de reexaminare ori având vreo legătură cu aceasta. Prin faptul că legiuitorul nu s-a limitat a se pronunţa numai cu privire la motivele invocate prin cerere, ci a optat pentru o soluţie nouă, care nu va mai putea fi supusă reexaminării, considerăm că legea a fost adoptată cu depăşirea limitelor cererii de reexaminare adresate Parlamentului”, explicând că Legea încalcă Constituţia României.

Redeschiderea procedurii legislative ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţie, este limitată la obiecţiunile formulate de Preşedintele României”, mai arată sesizarea transmisă de şeful statului.

Potrivit preşedintelui, actul normativ încalcă Constituţia şi prin faptul că lipseşte „de efecte juridice actele emise de către Curtea de Conturi, în realizarea atribuţiilor constituţionale de control al utilizării fondurilor publice”.

În plus, un alt efect al neclarităţii legii criticate vizează însuşi conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992. Ulterior intrării în vigoare a legii criticate, nerecuperarea prejudiciilor de către conducerile entităţilor vizate prin măsurile transmise de Curtea de Conturi între data de 31 martie 2018 şi data intrării în vigoare a soluţiilor legislative propuse va avea implicaţii asupra dosarelor penale al căror obiect îl constituie săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 64 din Legea nr. 94/1992, deoarece exonerarea de la obligaţia de plată a prejudiciului conduce, implicit, şi la ştergerea obligaţiei de recuperare şi, pe cale de consecinţă, la neîntrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni. Prin ştergerea obligaţiei de plată a prejudiciului generat de acordarea sumelor vizate de legea criticată, devine neclar în ce măsură mai este îndeplinit conţinutul constitutiv al infracţiunii de nerecuperare a prejudiciului, aspect ce va genera dificultăţi în aplicare, câtă vreme infracţiunea continuă să fie reglementată într-o lege organică, iar excepţiile de la aceasta, într-un alt act normativ, adoptat ca lege ordinară”, a mai transmis preşedintele, explicând că „reconfigurarea conţinutului normativ al unei infracţiuni şi stabilirea efectelor acestei operaţiuni în plan procesual penal se poate realiza numai prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie”.