Premierul Ilie Bolojan anunță finalul austerității: România trece la relansare economică și menține plafonarea gazelor până în 2027
Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri seară o conferință de presă decisivă la Palatul Victoria, marcând finalul simbolic al măsurilor de ajustare bugetară care au marcat ultimul an.
Șeful Executivului a declarat că țara noastră a depășit etapa critică de contracție economică și se pregătește pentru o perioadă de creștere bazată pe investiții masive și absorbția fondurilor europene. Printre cele mai așteptate măsuri anunțate se numără prelungirea plafonării prețului la gaze naturale pentru încă un an, decizia fiind luată pentru a preveni un nou puseu inflaționist și pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor până la începerea extracției de gaze din Marea Neagră.
Conform calendarului guvernamental, liberalizarea totală a pieței de energie va fi corelată cu avantajul competitiv pe care România îl va dobândi în 2027, odată cu suplimentarea volumelor de gaz din producția internă offshore.
Jaloanele PNRR și avertismentul către Curtea Constituțională
Deși tonul general a fost unul optimist, premierul a subliniat că relansarea economică depinde strict de respectarea angajamentelor luate în fața Uniunii Europene. Bolojan a atras atenția asupra jalonului 215, referitor la pensiile magistraților, a cărui neîndeplinire blochează în prezent aproximativ 230 de milioane de euro din fondurile destinate României. În acest context, premierul a anunțat că va informa oficial Curtea Constituțională despre impactul financiar major pe care amânarea unor decizii juridice îl are asupra bugetului național și asupra ritmului de dezvoltare a țării.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a întărit mesajul premierului, dând asigurări că prețurile la gaze nu vor suferi șocuri de la 1 aprilie 2026, procesul de liberalizare urmând să fie unul etapizat și controlat.
Reforma concediilor medicale: O măsură de echilibru bugetar
În cadrul aceleiași conferințe, Ilie Bolojan a oferit explicații și pentru măsura controversată de a nu plăti prima zi de concediu medical. Premierul a prezentat cifre alarmante: anul trecut, statul român a decontat 6 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro) pentru concedii medicale, sumă care reprezintă 8% din bugetul total al Sănătății.
„Măsura este una tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem în acest moment”, a punctat Bolojan, explicând că decizia a venit la propunerea Ministerului Sănătății pentru a stopa risipa și pentru a permite direcționarea fondurilor către infrastructura spitalicească și tratamente esențiale. Guvernul mizează în 2026 pe o disciplină financiară riguroasă, care să permită României să profite de oportunitățile oferite de planurile de redresare europene.
