Vid legislativ în procesul de mobilizare: Rezerviști cu afecțiuni grave, convocați la exercițiile armatei fără evaluare medicală
Un raport recent al Avocatului Poporului scoate la iveală deficiențe majore în sistemul de mobilizare a rezerviștilor din România, avertizând asupra unui „vid legislativ” periculos.
Deși în ultimul an zeci de mii de cetățeni au fost convocați în cadrul exercițiilor de tip MOBEX, procesul de selecție nu include o evaluare medicală actualizată, chiar dacă pentru mulți dintre aceștia au trecut mai bine de trei decenii de la finalizarea stagiului militar. În județe precum Sibiu și Mureș, au fost raportate cazuri în care persoane cu afecțiuni medicale severe au primit ordine de convocare, fără a avea posibilitatea legală de a demonstra că starea de sănătate nu le mai permite îndeplinirea sarcinilor militare.
Problema centrală identificată este absența unui cadru legal care să permită comisiilor de expertiză medico-militară să evalueze soldații și gradații în rezervă. În timp ce cadrele active sunt monitorizate constant, rezerviștii rămân într-o zonă gri, fiind chemați oficial doar pentru „actualizarea evidențelor”, proces care ignoră realitatea degradării condiției fizice odată cu înaintarea în vârstă.
Paradoxul Spitalului Militar și limitările Legii 446/2006
Cazul unui rezervist din Sibiu a evidențiat blocajul instituțional: acesta s-a adresat Spitalului Clinic Militar de Urgență, însă unitatea medicală a precizat că nu are competența legală de a stabili aptitudinea militară a rezerviștilor în prezent. Ministerul Apărării Naționale se apără invocând Legea nr. 446/2006, susținând că aceste convocări punctuale, de o singură zi, sunt pur administrative și nu presupun aplicații de luptă prelungite. Totuși, Avocatul Poporului subliniază că această abordare pune în pericol atât siguranța cetățenilor, cât și eficiența planurilor de mobilizare în caz de conflict real.
Ministerul a explicat că, pentru moment, persoanele cu probleme medicale evidente sunt trecute pe o „poziție de așteptare” în planurile strategice, până când legislația va fi armonizată. Această soluție temporară este considerată insuficientă de către specialiști, având în vedere că datele privind capacitatea reală de luptă a rezervei rămân distorsionate.
Rezerva de cadre: Între secret de stat și realitate medicală
Deși numărul oficial al rezerviștilor din România este considerat informație clasificată, estimările indică o cifră de aproximativ 50.000 de persoane. Mobilizarea a 10.000 de oameni numai în luna octombrie 2025 în București și Ilfov demonstrează amploarea exercițiilor, dar și riscul de a opera cu resurse umane care există doar „pe hârtie”. În absența unor controale medicale periodice, armata riscă să se bazeze pe o forță de rezervă care nu poate răspunde cerințelor operaționale moderne.
Criticile aduse de Avocatul Poporului vin într-un moment de tensiune regională crescută în 2026, când pregătirea populației pentru apărare a redevenit o prioritate. Concluzia raportului este clară: este necesară adoptarea urgentă a unor reglementări care să permită comisiilor de expertiză medicală să proceseze rezerviștii, transformând actualizarea evidențelor dintr-un proces pur birocratic într-unul de evaluare reală a capacității de apărare.
