România a devenit liderul scumpirilor în Uniunea Europeană: Inflație record de 8,6% pe fondul noilor măsuri fiscale
România a urcat pe prima poziție în clasamentul european al creșterii prețurilor, conform celor mai recente date furnizate de Eurostat pentru finalul anului 2025 și începutul anului 2026.
Cu o rată anuală a inflației de 8,6%, țara noastră se află la o distanță considerabilă de Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%), ocupantele următoarelor locuri. Această accelerare puternică a scumpirilor survine imediat după implementarea pachetului fiscal adoptat de Guvernul Ilie Bolojan, în care majorarea TVA a jucat un rol central în declanșarea unor scumpiri în lanț la bunuri și servicii.
În timp ce majoritatea statelor europene au reușit să își stabilizeze economiile, România traversează o perioadă de criză a puterii de cumpărare. Contrastul este unul frapant dacă ne raportăm la media Uniunii Europene, unde rata inflației a scăzut la 2,3%, sau la zona euro, unde indicatorul a ajuns la pragul de 1,9%.
Prăpastia dintre România și restul Uniunii Europene
Statisticile Eurostat evidențiază un decalaj periculos între politicile monetare de la București și cele de la nivel continental. Dacă țări precum Cipru (0,1%), Franța (0,7%) sau Italia (1,2%) raportează rate ale inflației aproape de zero sau foarte scăzute, România se luptă cu un fenomen inflaționist de aproape opt ori mai mare decât media statelor performante.
Specialiștii avertizează că, spre deosebire de zona euro unde energia a avut o contribuție negativă la creșterea prețurilor, în România efectul combinat al taxelor noi și al eliminării plafonărilor la energie a creat o furtună perfectă. Populația se resimte acut, mai ales că aceste scumpiri au venit în paralel cu înghețarea salariilor în sectorul public și presiuni de scădere a veniturilor în mediul privat.
Structura inflației și perspectivele pentru anul 2026
Dacă la nivel european motorul inflației a fost reprezentat de sectorul serviciilor, în România prețurile la alimente și bunuri de larg consum rămân principalele probleme. Majorarea TVA a fost absorbită rapid în prețul final la raft, afectând în mod disproporționat familiile cu venituri mici. În acest climat economic tensionat, presiunea asupra nivelului de trai continuă să crească, alimentând nemulțumiri sociale profunde.
Perspectiva pentru prima parte a anului 2026 rămâne una incertă. Fără măsuri concrete de temperare a consumului de stat și de sprijinire a producției interne, România riscă să rămână izolată în acest scenariu de „stagflație” — prețuri mari într-o economie care se luptă cu înghețări de venituri și măsuri de austeritate. Eurostat confirmă că, în timp ce 18 state membre au reușit să reducă inflația în decembrie 2025, România face parte din grupul restrâns al țărilor unde prețurile continuă să urce neabătut.
