Prioritate națională pentru Republica Moldova: Guvernul declară Linia Suceava-Bălți proiect strategic, în timp ce hidrocentralele românești rămân blocate
Guvernul României a decis, printr-un act normativ recent emis de Ministerul Economiei, să declare construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Suceava-Bălți drept proiect de importanță națională.
Această măsură declanșează automat procedurile de expropriere și urgentează obținerea avizelor de mediu pentru porțiunea de aproximativ 93,3 kilometri de pe teritoriul românesc. Decizia vine într-un moment tensionat, în care numeroase proiecte hidroenergetice interne, finalizate în proporție de peste 80%, rămân blocate în instanțe de către ONG-urile de mediu, în timp ce interconectarea cu statul de peste Prut primește prioritate maximă.
Ministerul Economiei argumentează că importanța strategică a proiectului depășește granițele celor două state, fiind esențială pentru stabilitatea întregului sistem energetic european. Investiția, realizată din bugetul Transelectrica, este estimată în prima etapă la circa 160 de milioane de lei și are o durată de execuție de 52 de luni. Aceasta va permite Republicii Moldova să își diversifice sursele de aprovizionare și să se integreze mai eficient în piața unică europeană de energie.
Beneficii pentru sursele regenerabile și integrarea transfrontalieră
Potrivit notei de fundamentare, realizarea acestei linii electrice va facilita integrarea viitoarelor parcuri eoliene ce urmează să fie construite pe teritoriul Republicii Moldova. Oficialii români susțin că proiectul va reduce blocajele din infrastructura energetică și va crește interoperabilitatea celor două sisteme naționale. De asemenea, se mizează pe o scădere a pierderilor de energie în Sistemul Energetic Național (SEN), fapt ce ar reduce necesarul de producție din surse poluante, aducând beneficii indirecte mediului înconjurător.
Ministerul Economiei prezintă investiția ca pe o soluție de optimizare a alimentării cu energie necesară dezvoltării economico-sociale a României, susținând că mărirea siguranței în funcționare a SEN va contribui la ridicarea nivelului de trai. Totuși, criticii atrag atenția asupra lipsei de reciprocitate imediată, având în vedere că Republica Moldova importă deja 60-70% din necesarul său energetic din România, iar infrastructura internă de producție a României suferă din cauza lipsei de investiții în capacități noi de stocare și generare.
Exproprieri și alocări bugetare în anul 2026
Traseul liniei electrice pe teritoriul României va traversa mai multe localități, iar statul a alocat deja suma inițială de 125.125 lei pentru despăgubirile necesare exproprierilor. Proiectul este văzut ca o expresie a voinței politice comune de a consolida schimbul de energie pe termen lung între București și Chișinău.
În contextul unui deficit energetic regional persistent în 2026, prioritizarea acestui proiect în detrimentul finalizării hidrocentralelor autohtone rămâne un subiect intens dezbătut. În timp ce securitatea energetică a Republicii Moldova este asigurată prin fonduri românești, rămâne de văzut cum va reuși Guvernul să deblocheze propriile capacități de producție energetică, vitale pentru menținerea unor prețuri competitive pentru consumatorii interni și pentru industria națională.
