Organizația Națiunilor Unite avertizează asupra unui colaps financiar iminent: Fondurile s-ar putea epuiza până în iulie 2026

Potrivit liderului ONU, neplata cotizațiilor obligatorii de către statele membre amenință integritatea întregului sistem, existând riscul ca programele vitale de asistență să fie sistate complet până la jumătatea acestui an.

Situația a devenit critică după ce Statele Unite, cel mai mare contribuitor istoric, au decis sub administrația Donald Trump să sisteze plățile către bugetul regulat și cel de menținere a păcii. Mai mult, în ianuarie 2026, SUA s-au retras oficial din 31 de agenții ONU, invocând nevoia de a stopa risipa banilor publici pe „agende globaliste”. Acest gest a creat un efect de domino, alte state precum Marea Britanie și Germania anunțând la rândul lor reduceri semnificative ale ajutorului extern.

„Dubla lovitură” a regulilor financiare: Sute de milioane de dolari returnate fictiv

O anomalie a sistemului financiar al ONU agravează criza actuală: o regulă internă obligă organizația să returneze statelor membre sumele necheltuite din programele care nu au putut fi implementate. În contextul actual, Guterres subliniază că ONU este pusă în situația absurdă de a „returna” numerar pe care nu l-a primit niciodată din cauza restanțelor statelor.

Doar în luna ianuarie 2026, ca parte a evaluării anuale, organizația a fost forțată să înscrie ca returnări suma de 227 de milioane de dolari, fonduri care figurau doar pe hârtie ca fiind datorate. „Nu putem executa bugete cu fonduri neîncasate și nici nu putem returna fonduri pe care nu le-am primit niciodată”, a punctat Guterres, cerând o revizuire fundamentală a regulilor financiare pentru a preveni falimentul tehnic.

Impactul asupra misiunilor umanitare și drepturilor omului

Efectele lipsei de fonduri sunt deja vizibile la nivel global și administrativ. La sediul din Geneva, măsurile de austeritate au dus la oprirea scărilor rulante și reducerea încălzirii. Însă consecințele cele mai grave se resimt pe teren:

• Biroul pentru drepturile omului nu mai are fonduri pentru a trimite anchetatori în zone de conflict, ceea ce înseamnă că abuzuri grave și posibile crime de război rămân nedocumentate.

• În Afganistan, agenția UN Women a fost nevoită să închidă clinici medicale esențiale pentru mame și copii.

• Programul Alimentar Mondial a redus drastic rațiile pentru refugiații din Sudan, punând în pericol mii de vieți.

Rivalitatea cu noile structuri propuse de SUA

Tensiunea este alimentată și de intenția președintelui american Donald Trump de a externaliza funcțiile de mediere ale ONU către noi entități, precum „Consiliul pentru Pace”, care ar urma să gestioneze reconstrucția în zone precum Gaza. Întrebat dacă această structură va înlocui ONU, Trump a sugerat că acest scenariu este posibil.

Ieșirea oficială a SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), produsă săptămâna trecută, marchează un punct de cotitură în arhitectura diplomatică postbelică. În timp ce marile puteri își redefinesc prioritățile naționale, Națiunile Unite se află într-o cursă contra cronometru pentru supraviețuire, între necesitatea unei reforme structurale profunde și riscul de a deveni o instituție simbolică, lipsită de mijloacele de a mai interveni în crizele globale ale anului 2026.