Generalul (r) Dorin Toma dezvăluie hățișul pensiilor militare: Posturile de birou, asimilate condițiilor de luptă pentru pensionări la 48 de ani
Dezbaterea privind reforma pensiilor de serviciu în rândul militarilor și polițiștilor capătă o nouă dimensiune după explicațiile oferite de generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.
Deși legea actualizată prevede o creștere graduală a vârstei standard de pensionare către 65 de ani până în 2035, realitatea din sistem permite în continuare retragerea din activitate la vârste cuprinse între 48 și 50 de ani. Generalul Toma avertizează că principala problemă nu este vechimea în sine, ci modul subiectiv în care sunt clasificate locurile de muncă drept condiții „deosebite” sau „speciale”.
Conform legislației, militarii pot beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu până la 13 ani dacă au activat în condiții speciale. Totuși, generalul (r) Dorin Toma subliniază o anomalie sistemică: prin hotărâri de guvern și ordine interne, aproape toate posturile, inclusiv cele administrative sau de stat major (muncă de birou), au fost încadrate în aceste categorii privilegiate. Astfel, un militar care lucrează într-o structură birocratică poate acumula aceeași reducere a vârstei de pensionare ca unul care desfășoară zilnic instrucție pe teren sau participă la misiuni internaționale.
Paradoxul sistemului: Administrativul vs. Operativul
Generalul Toma critică lipsa unui management riguros al carierei și a unei diferențieri clare între riscurile reale de pe teren și activitățile de birou. „Sunt multe situații când posturi din zona administrativă sunt considerate mai deosebite sau mai speciale decât cele din unități operative sau din teatre de operații”, afirmă fostul comandant NATO. Această uniformizare a beneficiilor a încurajat, de-a lungul deceniilor, ieșirea prematură și necontrolată din sistem a unor profesioniști aflați în vârful capacității lor de muncă.
În prezent, Guvernul discută măsuri pentru a corecta aceste dezechilibre bugetare, printre care și limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat. O propunere aflată pe masă prevede ca pensionarii militari care revin în sectorul public să poată păstra doar 15% din valoarea pensiei. Aceste intenții au provocat deja reacții virulente din partea sindicatelor din MAI și a structurilor militare, care avertizează asupra unui risc major de depopulare a sistemului de apărare prin pensionări în masă înainte de intrarea în vigoare a noilor restricții.
O problemă de decizie politică și managerială
În opinia generalului Dorin Toma, responsabilitatea pentru aceste disfuncționalități aparține direct Ministerului Apărării și Guvernului, care dețin pârghiile pentru a revizui criteriile de încadrare a posturilor. Lipsa unei comunicări transparente din partea liderilor civili ai armatei a alimentat zvonurile și starea de incertitudine în rândul personalului, generând o „atitudine defensivă” la nivelul conducerii.
Reforma pensiilor militare din 2026 nu vizează doar sustenabilitatea bugetară, ci și echitatea dintre diferitele categorii de militari. Generalul subliniază că, fără o metodologie riguroasă care să separe clar riscul de luptă de activitatea administrativă, sistemul va continua să producă pensionari tineri care, deși au beneficiat de reduceri de vârstă pentru „condiții grele”, revin imediat în câmpul muncii în poziții similare la stat, cumulând venituri care depășesc adesea media sectorului civil.
