Strategia națională de sănătate 2026-2030: Consumul ridicat de alcool și subfinanțarea sistemului, cauzele mortalității crescute
Ministerul Sănătății a publicat recent Strategia națională de digitalizare în sănătate pentru perioada 2026-2030, un document care oferă o perspectivă sumbră asupra stării de bine a populației.
Documentul indică faptul că speranța de viață a românilor rămâne printre cele mai scăzute din Europa, o situație pusă parțial pe seama comportamentelor riscante ale cetățenilor. Potrivit analizei, consumul excesiv de alcool, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, contribuie masiv la ratele ridicate de mortalitate. Totuși, raportul notează un paradox: deși murim mai repede, România are cea mai scăzută rată de obezitate la adulți din întreaga Uniune Europeană.
Dincolo de stilul de viață al populației, strategia recunoaște că „momentul adevărului” constă în slaba calitate a asistenței medicale primare. Deși bugetele au crescut în ultimii ani, cheltuielile per cap de locuitor rămân la mai puțin de jumătate din media europeană. Această subfinanțare cronică se traduce prin costuri ridicate suportate direct de pacienți, în special pentru medicamentele din ambulator, și prin timpi de așteptare epuizanți cauzați de deficitul de medici și asistenți.
Medicii de familie și barierele din calea prevenției
Documentul ministerial subliniază o percepție problematică asupra medicilor de familie, care sunt adesea văzuți ca un obstacol administrativ mai degrabă decât ca un pilon al prevenției. Sistemul actual forțează medicii de familie să se concentreze pe birocrație, iar pacienții sunt nevoiți să își transporte singuri dosarele medicale pe suport de hârtie între specialiști. Lipsa unei abordări integrate face ca parcursul unui bolnav prin sistemul public să fie fragmentat și greu de urmărit.
Mai mult, accesul la analize gratuite este limitat de bariere logistice ridicole, cum ar fi epuizarea fondurilor în primele trei zile ale lunii. În absența unor linii telefonice de asistență funcționale, cetățenii sunt adesea debousolați, neștiind căror unități medicale să se adreseze, ceea ce aglomerează inutil unitățile de primiri urgențe ale spitalelor mari.
Digitalizarea ca soluție pentru creșterea calității vieții
Principalul obiectiv al strategiei 2026-2030 este informatizarea totală, care ar trebui să elimine dosarele de hârtie și să faciliteze accesul la informație. Ministerul își propune să dezvolte competențele digitale ale populației, având în vedere că românii sunt cel mai puțin înclinați din Europa să caute informații medicale online. Se dorește crearea unor centre de apel ușor de utilizat și a unui conținut online de încredere pentru a ghida pacienții, în special pe cei din zonele rurale greu accesibile.
Totuși, succesul acestui plan depinde de rezolvarea problemelor de bază: 11% din populație încă nu are acces la internet, iar infrastructura medicală este încă subdimensionată. Digitalizarea nu este văzută doar ca un proces tehnic, ci ca o necesitate vitală pentru a transforma un sistem reactiv într-unul proactiv, capabil să reducă mortalitatea evitabilă prin monitorizare constantă și acces rapid la datele medicale ale fiecărui cetățean.
