Acuzații grave de corupție în cazul evadării milionarului Abdullah Ataș: Sindicaliștii reclamă favorizarea „deținuților VIP”
Evadarea cetățeanului turc Abdullah Ataș, condamnat pentru uciderea unui polițist român în 2015, a declanșat un val de acuzații fără precedent la adresa conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a Penitenciarului Rahova.
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), susține că eliberarea temporară a deținutului, care ulterior a fugit din țară, nu este un simplu accident, ci rezultatul unei „greșeli cu intenție” sau al unor sume colosale de bani plătite sub formă de mită.
Potrivit liderului sindical, parcursul deținutului în sistem a fost unul „unicat”, trecerea de la regimul de maximă siguranță la cel semideschis făcându-se într-un ritm nefiresc de rapid. Mai mult, sindicatele acuză faptul că administrația penitenciarului i-ar fi facilitat în mod deliberat accesul la programe educative și activități de muncă, exclusiv pentru a-i crea acestuia un portofoliu de credite care să justifice cele 24 de permisii de ieșire primite în ultimul an.
Regimul „preferențial” de la Rahova
O altă anomalie semnalată de Cosmin Dorobanțu este menținerea lui Abdullah Ataș în Penitenciarul Rahova, deși regimul semideschis ar fi impus transferul acestuia la Jilava. „Ne întrebăm de ce acest deținut milionar mai stătea la Rahova, o unitate destinată exclusiv regimurilor închis și de maximă siguranță. Este o practică deja ca deținuții VIP să beneficieze de tratament special”, a declarat președintele FSANP.
Această strategie de „albire” a comportamentului deținutului a permis conducerii ANP să îl prezinte drept un model de reintegrare socială. Dorobanțu avertizează însă că natura infracțiunii — uciderea unui reprezentant al statului — îi dădea dreptul legal directorului general să refuze permisiile, indiferent de numărul de credite acumulate, moralitatea deciziei fiind acum grav pusă sub semnul întrebării.
Directorul ANP recunoaște ignorarea unui aviz negativ
Într-o replică ce a inflamat și mai mult spiritele, directorul general al ANP, Geo Bogdan Burcu, a confirmat că a aprobat personal ultima permisie de trei zile a turcului, deși pe circuitul de avizare ar fi existat cel puțin un aviz negativ. Burcu și-a justificat decizia invocând standardele europene și recomandările CEDO care încurajează contactul progresiv al condamnaților cu comunitatea. „Ne dorim să întoarcem în societate persoane mai bune”, a precizat acesta, subliniind că deținuții sunt singurii responsabili pentru respectarea regulilor de ieșire.
Declarația a fost primită cu indignare de sindicate, care susțin că în spatele acestor „standarde europene” se ascunde de fapt un sistem de favoritisme pentru infractorii cu resurse financiare. În prezent, Corpul de Control al ministrului Justiției, Radu Marinescu, efectuează verificări la Rahova, în timp ce pe numele lui Abdullah Ataș, suspectat că s-ar afla deja în Turcia, a fost emis un mandat european de arestare.
Criza morală din penitenciare
Cazul „regelui veiozelor” repune pe tapet problema „deținuților VIP” care par să navigheze prin legislația penală mult mai ușor decât condamnații obișnuiți. Sindicaliștii afirmă că moralitatea în sistem a fost „stinsă” de interese obscure, iar faptul că un ucigaș de polițist a fost lăsat să părăsească unitatea cu un aviz negativ reprezintă o jignire la adresa întregului sistem de ordine publică.
În timp ce autoritățile încearcă să refacă traseul fugarului, tensiunile din interiorul sistemului penitenciar ating cote critice. Angajații cer demisii la vârful ANP, susținând că responsabilitatea pentru această evadare revine exclusiv celor care au semnat actele de eliberare, ignorând riscurile evidente de fugă ale unui cetățean străin cu resurse materiale vaste.
