Pfizer cere României 615 milioane de euro în instanță pentru dozele de vaccin anti-COVID neplătite
Gigantul farmaceutic Pfizer a deschis o acțiune în instanță la tribunalul civil din Bruxelles, solicitând recuperarea unor sume colosale de la România și Polonia. Reprezentanții companiei susțin că cele două state nu și-au onorat obligațiile financiare derivate din contractele semnate în timpul pandemiei, deși Pfizer și-a îndeplinit „scrupulos” toate angajamentele de producție și logistică.
În total, compania solicită celor două țări plata a 1,8 miliarde de euro, din care partea României se ridică la 615 milioane de euro, sumă la care se adaugă dobânzi penalizatoare semnificative pentru cele 40 de milioane de doze contractate și neachitate.
Disputa își are rădăcinile în cel de-al treilea contract semnat între Comisia Europeană și Pfizer în mai 2021, un acord care a vizat cantități masive de vaccinuri pentru perioada 2022-2023, cu opțiuni de extindere până în 2026. Pe măsură ce cererea populației a scăzut drastic, iar stocurile au devenit excedentare, România și Polonia au încercat să oprească livrările și plățile, invocând presiuni bugetare și lipsa necesității medicale. Totuși, din perspectiva Pfizer, aceste decizii reprezintă o încălcare flagrantă a termenilor contractuali negociați la nivel european.
Argumentele Pfizer: „Doar Polonia și România nu și-au îndeplinit obligațiile”
Avocatul companiei, Hakim Boularbah, a subliniat în fața instanței că, din întreaga Uniune Europeană, doar România și Polonia au ajuns în situația de a refuza plățile. Pfizer a adoptat o poziție fermă, condiționând orice viitoare distribuție a dozelor rămase de efectuarea imediată a plăților restante. Compania s-a arătat dispusă să eșaloneze livrările pe parcursul următorilor trei ani, însă doar după ce facturile vor fi achitate integral, o propunere care pune autoritățile de la București într-o dilemă bugetară și logistică profundă.
Contextul conflictului: surplus de doze și „forță majoră”
Polonia a fost prima care a invocat „forța majoră” în 2023 pentru a bloca plățile, gest urmat de refuzul României de a mai primi anumite tranșe de vaccinuri din cauza stocurilor care expirau în depozite. Deși Comisia Europeană a încercat să renegocieze termenii pentru toate statele membre, reducând cantitățile și amânând livrările, Bucureștiul și Varșovia au rămas pe o poziție de rezistență totală. Acest conflict juridic redeschide dezbaterea națională privind transparența contractelor negociate de Bruxelles și modul în care au fost estimate nevoile de vaccinare în plină criză sanitară.
Consecințe bugetare și politice majore pentru România
Suma de 615 milioane de euro solicitată de Pfizer reprezintă o presiune uriașă asupra deficitului bugetar al României în anul 2026. Pe lângă impactul financiar, procesul de la Bruxelles alimentează controversele politice interne privind gestionarea achizițiilor în timpul pandemiei. Instanța belgiană urmează să analizeze dacă clauzele contractuale permit statelor să invoce schimbarea circumstanțelor medicale pentru a suspenda plățile sau dacă contractul semnat de Comisia Europeană este unul de tip „take or pay”, care obligă statele la plată indiferent dacă mai au sau nu nevoie de produsul respectiv.
Calendarul procesului de la Bruxelles
Prima ședință de judecată a avut loc miercuri, aceasta fiind doar prima dintr-o serie de șase ședințe programate pentru a tranșa acest caz complex. Rezultatul acestui litigiu va stabili un precedent important pentru modul în care contractele semnate centralizat de Uniunea Europeană pot fi contestate sau renegociate de statele membre în situații post-criză. Până la o sentință definitivă, România se confruntă cu riscul acumulării unor dobânzi penalizatoare care ar putea ridica factura finală la peste 700 de milioane de euro.
