NATO și aliații globali, sub presiunea celor 5%: SUA solicită aliaților asumarea securității proprii și investiții militare masive
Statele Unite ale Americii au publicat vineri o nouă Strategie Națională de Apărare (SNA) care marchează o schimbare radicală de paradigmă în relația cu aliații săi globali. Documentul de 34 de pagini, publicat de Pentagon, îndeamnă partenerii americani din întreaga lume să își crească cheltuielile pentru apărare la pragul istoric de 5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Această solicitare vine în contextul agendei președintelui Donald Trump, „America pe primul loc”, și pune accent pe principiul „pace prin forță”, cerând aliaților să își asume responsabilitatea principală pentru propria securitate națională.
Noua viziune a Washingtonului arată clar că Statele Unite intenționează să prioritizeze apărarea propriului teritoriu și interesele din emisfera vestică, delegând mai multă autoritate și responsabilitate financiară partenerilor din Europa și Asia. Conform documentului, atingerea țintei de 5% din PIB ar permite aliaților să desfășoare forțele necesare pentru a descuraja agresiunile simultane în regiuni cheie, reducând dependența directă de forțele expediționare americane.
NATO și noul standard de 5%: 3,5% pentru militari, 1,5% pentru securitate
Membrii NATO s-au aliniat deja acestei noi realități, acceptând să crească bugetele de apărare de la actualul 2% la 5% din PIB până în anul 2035. Noua structură a bugetului impus de viziunea administrației Trump este una hibridă: 3,5% din PIB vor fi destinați direct cheltuielilor militare propriu-zise (dotări, personal, operațiuni), în timp ce restul de 1,5% va fi alocat pentru cheltuieli conexe de securitate, precum protecția infrastructurii critice și securitatea cibernetică.
Strategia „Lanțului de insule” și relația cu China
În ceea ce privește Asia, Pentagonul evită menționarea directă a Taiwanului în textul strategiei, dar subliniază necesitatea construirii unei „apărări puternice” de-a lungul primului lanț de insule (care include Japonia, Taiwan, Filipine și Borneo). Scopul declarat al Washingtonului nu este dominarea Chinei, ci prevenirea oricărei încercări a Beijingului de a domina aliații SUA sau rutele comerciale vitale. Documentul menționează că președintele Trump este dispus să mențină un dialog direct cu președintele Xi Jinping pentru a asigura un comerț echitabil și o pace stabilă, dar numai de pe o poziție de forță militară incontestabilă.
Flexibilitatea forțelor din Coreea de Sud
O altă modificare semnificativă vizează Peninsula Coreeană. Pentagonul susține că Coreea de Sud este acum capabilă să își asume „responsabilitatea principală” pentru descurajarea Coreei de Nord, rolul SUA urmând să devină unul de sprijin critic, dar mai limitat. Această viziune deschide calea către o mai mare flexibilitate a celor 28.500 de soldați americani staționați în regiune, care ar putea fi redislocați pentru alte amenințări regionale, cum ar fi apărarea Taiwanului, în ciuda rezervelor exprimate de autoritățile de la Seul.
Presiuni asupra Japoniei și a altor aliați majori
Documentul laudă progresele făcute de Europa și Coreea de Sud în creșterea bugetelor de apărare, dar semnalează că presiunile vor crește asupra altor aliați majori, în special asupra Japoniei. Mesajul Pentagonului este lipsit de echivoc: securitatea globală nu mai poate fi susținută preponderent de contribuabilul american. Aliații care doresc protecția SUA trebuie să demonstreze un angajament financiar pe măsură, contribuind direct la menținerea echilibrului de forțe în fața unor adversari tot mai agresivi și a unor provocări militare simultane.
