Sindicatele din învățământ solicită abrogarea de urgență a Legii nr. 141/2025 sub amenințarea protestelor
Federațiile sindicale din învățământul preuniversitar au transmis un avertisment dur Guvernului Bolojan, solicitând eliminarea imediată a prevederilor legislative care au dus la reducerea numărului de clase și la creșterea normelor didactice.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” susțin că actuala formă a Legii nr. 141/2025 prioritizează economiile bugetare în detrimentul calității educației, generând o criză fără precedent în sistemul școlar românesc.
În prezent, procesul de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027 a scos la iveală semnale alarmante din toată țara. Conform liderilor sindicali, reducerea drastică a numărului de formațiuni de studiu la nivel de gimnaziu și liceu, inclusiv în marile centre urbane, este rezultatul unei strategii de comasare forțată a efectivelor de elevi. Această măsură are ca scop diminuarea cheltuielilor cu personalul, însă ignoră nevoile pedagogice fundamentale și dreptul elevilor la un mediu de învățare adecvat.
Supraaglomerarea claselor și scăderea calității predării
Una dintre cele mai grave consecințe ale aplicării noii legislații este supraaglomerarea generalizată a sălilor de curs. Sindicatele raportează că există deja numeroase unități de învățământ unde numărul de elevi depășește pragul de 32 de persoane pe clasă, un nivel considerat inacceptabil pentru desfășurarea unui act educațional eficient. Profesorii avertizează că, într-un colectiv atât de mare, monitorizarea progresului individual al fiecărui copil devine imposibilă, iar riscul de abandon școlar sau de scădere a performanțelor academice crește exponențial.
Majorarea normelor didactice și nemulțumirea personalului
Pe lângă impactul asupra elevilor, Legea nr. 141/2025 a adus modificări și în structura muncii cadrelor didactice. Creșterea normei de predare și reducerea numărului de clase înseamnă, pentru mulți profesori, o încărcare suplimentară sau chiar riscul de a-și pierde catedrele. Sindicaliștii consideră că aceste măsuri reprezintă un regres major față de promisiunile de reformă și modernizare a sistemului, transformând școala într-un simplu spațiu de depozitare a elevilor sub pretextul eficienței financiare.
Perspectivele unui conflict de muncă la nivel național
În cazul în care Executivul nu va răspunde favorabil cererii de abrogare a prevederilor criticate, sindicatele sunt pregătite să declanșeze acțiuni de protest de amploare. Acestea ar putea include pichete de grevă, marșuri de protest și chiar blocarea anului școlar viitor. FSLI și „Spiru Haret” fac apel la părinți și la societatea civilă să susțină acest demers, argumentând că lupta nu este doar pentru drepturile salariale sau condițiile de muncă ale profesorilor, ci pentru viitorul educațional al generațiilor de copii afectate de austeritatea impusă prin noua lege.
