Generalul Cătălin Zisu acuzat de vulnerabilizarea securității naționale prin legături cu China
Generalul Cătălin-Ștefăniță Zisu, fostul comandant al Comandamentului Logistic Întrunit, se află în centrul unui scandal de proporții care vizează nu doar fapte de corupție investigate de DNA, ci și posibile breșe de securitate la nivelul NATO.
Noi acuzații indică faptul că, sub coordonarea sa, zeci de ofițeri români și familiile acestora au participat la schimburi de experiență și sejururi în China, facilitând astfel accesul serviciilor de informații chineze la date sensibile despre cadrele militare ale unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
Programul, desfășurat prin intermediul Comitetului Internațional de Legătură al Organismelor Sociale Militare între anii 2008 și 2020, a permis unui număr de aproximativ 50 de ofițeri români să își petreacă concediile în China, în timp ce ofițeri chinezi au vizitat baze de refacere din România, precum cele din Mangalia sau Neptun. Criticii acestui program susțin că generalul Zisu a negociat personal aceste legături cu armate din afara spațiului NATO și UE, creând o vulnerabilitate majoră prin expunerea identității și a datelor profesionale ale unor militari români în fața unui regim considerat rival strategic de către partenerii occidentali.
Riscurile de contrainformații și rețeaua de protecție din justiție
Fostul ofițer de contrainformații, colonelul în rezervă Doru Paraschiv, a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care delegațiile române erau gestionate în China. Potrivit acestuia, oaspeții români erau supravegheați de un număr disproporționat de angajați chinezi, ceea ce sugera o operațiune amplă de colectare de informații. Mai mult, programul ar fi inclus și magistrați militari, fapt ce ar fi facilitat crearea unei rețele de influență menite să îi asigure generalului Zisu protecție în fața instanțelor militare. Această apropiere nefirească între logisticienii armatei, magistrați și ofițeri străini non-NATO ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului de securitate internă.
Reacția partenerilor americani și poziția oficială a MApN
Colaborarea militară cu instituții chineze nu a trecut neobservată la nivel internațional. În anul 2024, Comisia de politică externă a Senatului SUA a criticat dur România pentru menținerea unor legături cu universități și structuri chineze afiliate serviciilor de securitate. Senatorul James E. Risch a subliniat că orice astfel de interacțiune este inacceptabilă pentru un stat membru NATO. În replică, Ministerul Apărării Naționale a transmis că toate schimburile au avut ca obiectiv exclusiv bunele practici în management educațional și social, fără a implica schimbul de informații clasificate sau activități care să contravină standardelor Alianței.
Perspectiva asupra securității naționale în context global
Deși MApN invocă respectarea legislației și a normelor NATO, prezența ofițerilor români în China sub auspiciile unor programe sociale coordonate de un general aflat sub anchetă pentru corupție complică imaginea de ansamblu. Experții în securitate avertizează că, în actualul context geopolitic, datele personale ale militarilor și detaliile despre viața lor de familie pot fi folosite pentru presiuni sau recrutări ulterioare. Ancheta DNA și dezvăluirile recente pun sub presiune autoritățile de la București pentru a clarifica măsura în care aceste activități au afectat real capacitatea de apărare și încrederea partenerilor strategici în securitatea informațiilor partajate cu România.
