România, ignorată de Kiev: Românii din Ucraina nu pot beneficia de dublă cetățenie conform noii legi

O nouă reglementare privind cetățenia multiplă a intrat în vigoare în Ucraina la data de 16 ianuarie 2026, generând un val de nemulțumire în rândul comunității românești.

Ian 20, 2026 - 21:11
România, ignorată de Kiev: Românii din Ucraina nu pot beneficia de dublă cetățenie conform noii legi
Imagine cu caracter ilustrativ

Deși actul normativ permite păstrarea a două pașapoarte, autoritățile de la Kiev au limitat acest drept la o listă restrânsă de cinci state partenere, din care România lipsește, în ciuda faptului că țara noastră este un susținător activ și constant al integrității teritoriale ucrainene.

Conform noii legislații, cetățenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a renunța la cea originală doar dacă statul respectiv face parte din lista agreată, care include în prezent Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite și Canada. Pentru etnicii români care trăiesc pe teritoriul Ucrainei, această excludere reprezintă o barieră legală și un semnal diplomatic descurajant, având în vedere că după ruși, comunitatea românească este a doua ca mărime numerică în statul vecin.

Argumentele comunității române și ale experților juridici

Avocatul de origine română Eugen Pătraș a calificat decizia drept o formă de subapreciere la adresa României, subliniind că era firesc ca toate statele membre ale Uniunii Europene care sprijină Ucraina să fie incluse. Acesta a atras atenția asupra sacrificiului făcut de etnicii români, mulți dintre ei căzând la datorie pe frontul împotriva Rusiei, și a precizat că tratamentul aplicat României este discriminatoriu. În viziunea sa, includerea Poloniei sau Germaniei, dar ignorarea României, nu reflectă realitatea parteneriatului strategic dintre cele două capitale și ignoră legăturile istorice și de sânge ale populației din regiuni precum Cernăuți sau Odesa.

Criteriile de selecție ale Guvernului de la Kiev

Ministerul de Externe al Ucrainei a explicat că lista a fost întocmită pe baza unor criterii de securitate și importanță strategică, acordându-se prioritate celor mai apropiați și siguri aliați. Printre condițiile luate în calcul s-au numărat apartenența la G7, sprijinul financiar acordat, aplicarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și perspectivele dezvoltării relațiilor bilaterale. Deși România îndeplinește majoritatea acestor criterii, decizia Kievului pare să fi fost influențată de o ierarhizare strictă a influenței geopolitice, lăsând comunitatea românească într-o zonă de incertitudine juridică privind dreptul la identitate dublă.

Impactul asupra minorității române din Ucraina

Excluderea României are consecințe practice imediate, deoarece românii din Ucraina care doresc să își redobândească cetățenia română riscă în continuare sancțiuni sau pierderea cetățeniei ucrainene, spre deosebire de etnicii polonezi sau germani care sunt protejați de noua lege. Această situație ar putea duce la o răcire a relațiilor bilaterale și la o creștere a presiunii asupra diplomației de la București pentru a renegocia statutul minorității române. Într-un context de război, în care unitatea europeană este esențială, decizia Kievului este privită de mulți analiști drept o eroare tactică ce ar putea alimenta resentimentele în rândul populației care a demonstrat loialitate față de statul ucrainean în momentele critice.