Trei priorități pentru romi la masa Guvernului: Educație, proprietate și fiscalitate adaptată condițiilor de trai

Printre principalele solicitări se numără adaptarea taxelor locale la condițiile precare de trai, măsuri imediate pentru stoparea abandonului școlar și intrarea în legalitate a zeci de mii de locuințe care nu dețin acte de proprietate.

În cadrul ședinței Coaliției de Guvernare, reprezentantul minorităților naționale a subliniat discrepanța dintre nivelul taxelor și serviciile oferite de primării în zonele locuite majoritar de romi. Nicolae Păun a explicat că majorările de taxe locale, care variază între 70% și 150% de la 1 ianuarie 2026, sunt aplicate unitar, fără a ține cont că multe cartiere de romi sunt lipsite de infrastructură elementară, precum canalizarea, asfaltul sau iluminatul public. Acesta susține că nu este echitabil ca locuitorii din aceste zone să plătească aceleași impozite ca cetățenii din cartierele dezvoltate, în condițiile în care statul nu le asigură utilitățile minime.

Criza abandonului școlar și riscurile reducerilor bugetare

O altă problemă majoră ridicată de Păun vizează creșterea alarmantă a abandonului școlar în ultimele luni. Acesta și-a exprimat îngrijorarea față de planul Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile cu personalul din învățământ cu 10%, avertizând că această măsură va lovi direct în comunitățile cele mai vulnerabile. Liderul romilor a cerut garanții că aceste tăieri nu vor afecta mediatorii școlari sau programele dedicate copiilor din medii defavorizate, subliniind că educația este singura cale reală de integrare și progres social.

Actele de proprietate și Strategia Națională pentru Romi

Nicolae Păun a solicitat Executivului să intervină pe lângă primari pentru a urgenta procesul de eliberare a actelor de proprietate pentru casele și terenurile romilor. Conform estimărilor sale, la nivel național există aproximativ 30.000 de astfel de cazuri unde romii locuiesc în case construite fără documente legale, fapt ce îi împiedică să acceseze diverse forme de sprijin sau să își regularizeze situația gospodăriilor. Totodată, liderul Partidei Romilor a cerut aplicarea efectivă a Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Situației Romilor, document asumat de statul român, dar care, în opinia sa, necesită o voință politică mai fermă pentru a produce rezultate palpabile.

Date statistice și contextul demografic

Conform datelor oficiale ale ultimului recensământ, populația de etnie romă din România care s-a declarat ca atare este de aproximativ 569.000 de persoane, reprezentând circa 3% din totalul populației. Totuși, estimările organizațiilor neguvernamentale și ale Consiliului Europei sugerează cifre mult mai mari, între 1,2 și 1,8 milioane de persoane, din cauza reticenței multora de a-și declara etnia. În ceea ce privește educația, statisticile indică faptul că rata de abandon școlar în rândul romilor rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cu peste 70% dintre tineri care părăsesc timpuriu școala, comparativ cu media națională de aproximativ 15%. Această vulnerabilitate este dublată de o rată a sărăciei care afectează peste 80% din această populație, conform rapoartelor Băncii Mondiale.