Șeful Statului Major al Apărării avertizează: Populația României trebuie să fie pregătită pentru un efort de război

Într-o conferință de presă susținută alături de generalul american Alexus Grynkewich, oficialul român a detaliat noile strategii de recrutare voluntară și măsurile luate pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră.

Programe de pregătire militară și recrutarea tinerilor voluntari

O componentă esențială a noii strategii de apărare vizează modificarea legislației privind pregătirea populației, obiectivul fiind crearea unei baze de rezerviști bine instruiți. Generalul Vlad Gheorghiță a anunțat că, începând cu acest an, Ministerul Apărării Naționale va lansa programe de pregătire pe bază de voluntariat destinate tinerilor. Pentru anul în curs este planificată instruirea a aproximativ 1000 de militari, însă capacitatea sistemului urmează să fie extinsă semnificativ în anii viitori, putând ajunge la o cifră cuprinsă între 2000 și 10.000 de persoane anual, în funcție de resursele bugetare disponibile. Șeful Armatei a explicat că cetățenii trebuie să fie capabili să reacționeze nu doar în fața unor dezastre naturale, ci să poată susține activ capacitatea de apărare a țării în caz de necesitate.

Securitatea în Marea Neagră și protecția proiectului Neptun Deep

Un alt punct sensibil abordat în cadrul discuțiilor a fost siguranța platformelor de extracție a gazelor din zona economică exclusivă a României. Generalul și-a nuanțat declarațiile anterioare, clarificând statutul juridic al infrastructurii din proiectul Neptun Deep. Deși Articolul 5 din Tratatul NATO nu se aplică automat pentru protejarea zonei economice exclusive în sens strict juridic, acesta a subliniat că platformele maritime sunt considerate teritoriu național. Prin urmare, apărarea acestora este o obligație fundamentală a statului român, care va beneficia de sprijinul aliaților dacă situația o va impune.

Investiții în Forțele Navale și protecția infrastructurii submarine

Vlad Gheorghiță a atras atenția asupra faptului că infrastructura critică include și cablurile submarine, vitale pentru comunicații și energie, care necesită o supraveghere sporită. În acest sens, generalul a pledat pentru investiții masive în Forțele Navale Române, considerând că dotarea acestora este esențială pentru menținerea securității maritime. Deși protejarea infrastructurii critice revine în primă instanță Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale va asigura suportul tehnic și militar necesar pentru a descuraja orice tentativă de sabotaj sau agresiune în apele teritoriale și în zona economică exclusivă.