Curtea Constituțională amână din nou decizia privind pensiile magistraților până pe 11 februarie
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis joi o nouă amânare a pronunțării asupra legii care vizează reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați.
Noua ședință de deliberări a fost fixată pentru data de 11 februarie 2026, magistrații constituționali invocând necesitatea unui timp suplimentar pentru studierea unor documente noi depuse la dosar chiar în ziua ședinței. Această amânare prelungește starea de incertitudine în sistemul judiciar, într-un context marcat de tensiuni între puterea executivă și corpul magistraților.
Noi probe depuse de autorul sesizării în ultimul moment
Motivul oficial al amânării rezidă în depunerea unei expertize contabile extrajudiciare de către autorul sesizării, document înregistrat la Curte pe data de 15 ianuarie 2026. Judecătorii CCR au subliniat că analiza acestor noi probe, corelată cu prevederile Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, necesită o examinare aprofundată pentru a asigura o decizie corectă. Această mișcare procedurală vine să completeze tabloul complex al unei legi care a suferit deja o respingere anterioară din motive de procedură parlamentară.
Reforma asumată de Guvernul Bolojan și contestată de instanța supremă
Actuala formă a legii a ajuns pe masa CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea guvernamentală în Parlament, o manevră politică menită să grăbească aplicarea reformelor bugetare. Totuși, Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat prompt, atacând actul normativ cu votul unanim al celor 102 judecători prezenți. Magistrații instanței supreme susțin că noile reguli afectează independența justiției și echivalează, în practică, cu o desființare a pensiei de serviciu, încălcând principiul predictibilității carierei.
Schimbări radicale în modul de calcul și vârsta de pensionare
Proiectul de lege aflat în analiză propune modificări structurale profunde față de sistemul actual. Pensia de serviciu ar urma să fie calculată ca 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fiind plafonată la 70% din ultima indemnizație netă. Mai mult, reforma vizează creșterea vechimii necesare în magistratură de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani. Aceste praguri sunt privite de sistemul judiciar ca fiind disproporționate în raport cu restricțiile și incompatibilitățile impuse funcției de magistrat.
O perioadă de tranziție lungă pentru implementarea noilor reguli
Pentru a atenua impactul social și riscul unui exod masiv din sistem, legea prevede o implementare etapizată pe o perioadă de 15 ani. Începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare ar urma să crească anual cu câte un an, astfel încât pragul final de 65 de ani să fie atins abia în anul 2042. Cu toate acestea, magistrații consideră că incertitudinea legată de verdictul CCR și schimbările bruște de algoritm financiar pot destabiliza funcționarea instanțelor prin pensionări anticipate înainte de intrarea deplină în vigoare a noilor restricții.
