Poliția în prag de revoltă: Amenințări cu greva generală după anunțul creșterii vârstei de pensionare

Liderii sindicali susțin că o astfel de măsură ar putea provoca un colaps administrativ prin pensionarea instantanee a mii de cadre cu experiență, punând în pericol siguranța națională.

Riscul unui exod masiv de personal calificat în anul 2026

Președintele SNPPC, Zelca Vasile, atrage atenția asupra unui scenariu catastrofal: aproximativ 23.000 de angajați din sistemul de apărare și ordine publică îndeplinesc deja condițiile actuale de pensionare și ar putea părăsi sistemul simultan pentru a evita noile restricții. Această cifră reprezintă circa 10% din totalul personalului, însă impactul este mult mai mare deoarece vizează cadrele cu peste 25 de ani de experiență operativă. Înlocuirea acestora cu tineri absolvenți este considerată imposibilă pe termen scurt, experiența acumulată în teren fiind vitală pentru funcționarea statului într-un context regional marcat de conflicte la graniță.

Subfinanțarea cronică și neaplicarea legii salarizării

Dincolo de problema pensiilor, sindicaliștii acuză statul român de o economie forțată realizată pe spatele angajaților din sistemul militarizat prin neaplicarea Legii 153/2017. Potrivit liderilor SNPPC, polițiștii și militarii primesc în prezent doar aproximativ 60% din drepturile salariale prevăzute de lege. Printre principalele nemulțumiri se numără:

• Compensația pentru chirie, blocată la nivelul anului 2009 (400 de lei, față de costuri reale de peste 1.600 de lei).

• Sporurile de activitate rămase la valorile din 2018.

• Norma de hrană neactualizată din anul 2017.

• Indemnizațiile de instalare calculate la nivelul lunii decembrie 2009.

Discrepanța privind speranța de viață și riscurile profesionale

Un argument central al polițiștilor împotriva creșterii vârstei de pensionare până la 60 sau 65 de ani este speranța de viață mult mai scăzută în acest domeniu de activitate. Datele prezentate de sindicate indică o speranță de viață de doar 62,5 ani pentru angajații MAI, din cauza stresului și a riscurilor operative, spre deosebire de media populației civile care depășește 72 de ani. Din această perspectivă, obligarea unui polițist să lucreze până la vârste înaintate este văzută ca o anulare de facto a dreptului la pensie, ignorând sacrificiile și riscurile asumate pe parcursul întregii cariere.

Reacția Guvernului: ajustări bugetare pentru evitarea tăierilor salariale

De cealaltă parte, ministrul Apărării, Radu Miruță, susține că măsura creșterii vârstei de pensionare este un compromis agreat în coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) pentru a evita măsuri și mai drastice, precum tăierea salariilor sau concedierile masive. Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat în perioada următoare, vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu 10% prin menținerea cadrelor active pentru o perioadă mai lungă. Deși pragul final nu a fost stabilit, se iau în calcul variante de creștere etapizată spre 55 sau 60 de ani, față de media actuală de 48 de ani, decizia finală depinzând de simulările financiare realizate de Ministerul Finanțelor.