Theodor Stolojan critică dur guvernarea: Deficitul bugetar este rezultatul unor politici interne greșite și al cheltuielilor pe consum

Potrivit acestuia, instabilitatea financiară actuală nu mai poate fi pusă pe seama factorilor externi sau a crizelor globale, ci este o consecință directă a modului în care au fost gestionate resursele statului. Stolojan avertizează că menținerea acestui ritm de cheltuieli nejustificate pune în pericol credibilitatea țării în fața partenerilor internaționali și a Uniunii Europene.

Cauzele interne ale dezechilibrului financiar din ultimii trei ani

Theodor Stolojan face o distincție clară între deficitul înregistrat în anul 2020, care a fost justificat de urgențele medicale și economice generate de pandemie, și situația actuală. În viziunea sa, actualul dezechilibru între veniturile și cheltuielile statului este alimentat de politici populiste care au favorizat consumul curent în detrimentul dezvoltării durabile. Această direcție politică a dus la o creștere accelerată a datoriei publice, fără a crea baza economică necesară pentru susținerea ei pe termen lung, fapt ce transformă împrumuturile în poveri pentru viitorul României.

Utilizarea defectuoasă a împrumuturilor și mitul investițiilor publice

Un punct central al criticii aduse de fostul premier vizează destinația banilor împrumutați de către statul român. Stolojan susține că o parte semnificativă din sumele contractate pe piețele financiare nu a fost direcționată către investiții productive, așa cum susțin oficialii guvernamentali, ci a fost utilizată pentru a acoperi cheltuieli operaționale zilnice. Această practică este considerată de economistul liberal ca fiind profund dăunătoare, deoarece datoria publică poate fi justificată doar dacă finanțează proiecte care generează profitabilitate și creștere economică reală, capabile să asigure rambursarea banilor în viitor.

Riscul dobânzilor mari și ținta de deficit pentru anul 2031

Stabilitatea economică a României pe termen lung depinde de capacitatea de a reveni la o disciplină fiscală riguroasă. Theodor Stolojan subliniază că singura cale de a menține încrederea investitorilor și a instituțiilor europene este reducerea deficitului bugetar la sub 3% din Produsul Intern Brut până în anul 2031. În absența unui plan concret de consolidare fiscală, statul se va vedea obligat să continue ciclul împrumuturilor la dobânzi tot mai ridicate, fapt ce va limita drastic spațiul de manevră pentru orice guvernare viitoare și va afecta nivelul de trai al cetățenilor.

Ratarea oportunităților oferite de fondurile europene ieftine

În finalul analizei sale, fostul premier a evidențiat eșecul în implementarea proiectelor finanțate prin mecanisme europene, care oferă resurse la dobânzi mult mai mici decât cele de pe piețele private. Din cauza dificultăților administrative și a lipsei de viziune, România nu a reușit să acceseze integral aceste facilități financiare avantajoase, fiind nevoită să apeleze la surse externe scumpe pentru a acoperi gaura din buget. Această incapacitate de a valorifica fondurile europene pentru investiții a accentuat criza deficitului și a redus competitivitatea economică a țării într-un context regional tot mai complicat.