Eugen Rădulescu, BNR: „Suntem în România anilor ’60 ai lui Ceaușescu și nu vrem să ne modernizăm”
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a lansat duminică seara un avertisment sever cu privire la starea administrației publice și a reformelor structurale din țară. Într-o intervenție la Digi24, oficialul BNR a criticat dur „măsurile pompieristice” de reducere a cheltuielilor, considerând că tăierea a 10 procente din costurile administrative este o soluție superficială care nu atacă rădăcina problemei.
Rădulescu a subliniat că marea restanță a clasei politice rămâne reorganizarea administrativ-teritorială, un subiect care pare să fi fost abandonat, menținând România într-o structură învechită, specifică perioadei comuniste, care generează risipă și ineficiență.
Risipa colosală a celor 3.200 de localități
Consilierul BNR a evidențiat faptul că menținerea a 41 de județe și a peste 3.000 de localități reprezintă o povară financiară imensă pentru o țară de dimensiunea României. În opinia sa, „modernizarea” refuzată de autorități menține statul într-un model organizatoric depășit. Eugen Rădulescu a demontat argumentul conform căruia reducerea numărului de județe ar necesita modificarea Constituției, precizând că legea fundamentală nu stipulează un număr fix de unități administrativ-teritoriale. Acesta a avertizat că, fără o reformă structurală de substanță, reducerile de 10% vor fi doar temporare, fără un impact real asupra sustenabilității bugetare pe termen lung.
Evoluția rezervelor internaționale ale României la final de 2025
Dincolo de analizele structurale, cele mai recente date furnizate de Banca Națională arată o dinamică interesantă a rezervelor internaționale la sfârșitul anului trecut. Rezervele valutare ale BNR au încheiat luna decembrie 2025 la nivelul de 64,8 miliarde euro, în ușoară scădere față de luna noiembrie, dar în creștere semnificativă comparativ cu sfârșitul anului 2024. Această evoluție a fost influențată de ieșiri de aproape 3,9 miliarde euro, reprezentând plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice, dar și de intrări de peste 3,2 miliarde euro provenite din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și modificarea rezervelor minime obligatorii.
Rezerva de aur și contextul financiar pentru ianuarie 2026
Un punct solid în bilanțul Băncii Centrale rămâne rezerva de aur, care s-a menținut constantă la 103,6 tone. Totuși, datorită aprecierii prețului metalului prețios pe piețele internaționale, valoarea acestei rezerve a crescut la 12,217 miliarde euro, cu aproape 4 miliarde mai mult decât în decembrie 2024. Astfel, rezervele internaționale totale ale României (valute plus aur) se situează la peste 77 miliarde euro la începutul anului 2026. Această poziție financiară robustă oferă stabilitate în fața scadențelor imediate, în condițiile în care plățile în contul datoriei publice denominate în valută pentru luna ianuarie 2026 se ridică la aproximativ 389 milioane euro.
Nevoia de reformă versus măsuri de fațadă
Mesajul consilierului Eugen Rădulescu subliniază un contrast puternic între stabilitatea monetară gestionată de BNR și inerția administrativă a Executivului. Oficialul consideră că tăierea unor cote de benzină sau renunțarea la achiziția unor mașini în primării sunt gesturi simbolice care nu înlocuiesc necesitatea unei viziuni de secol XXI. Deși șansele unei reorganizări teritoriale ample sunt evaluate ca fiind scăzute în prezent, Rădulescu insistă că aceasta rămâne singura cale reală pentru a opri risipa banului public și pentru a asigura o funcționare eficientă a statului român în raport cu partenerii europeni.
