Reforma administrativă lovește în nucleul sistemului: Educația și Ordinea Publică pierd cele mai multe posturi sub Guvernul Bolojan
Aparatul administrativ al României trece prin cea mai severă cură de slăbire de la criza din 2009, conform datelor oficiale centralizate la începutul anului 2026. În primele cinci luni de la preluarea mandatului de către premierul Ilie Bolojan, numărul posturilor ocupate în sectorul public a scăzut cu peste 25.000, atingând pragul de 1,28 milioane de angajați în luna noiembrie.
Această restructurare masivă vine după ce, în toamna anului trecut, sectorul bugetar depășise recordul istoric de 1,3 milioane de posturi, declanșând necesitatea unor măsuri drastice de echilibrare a bugetului de stat.
Educația, principala victimă a restructurărilor: 18.000 de posturi eliminate
Sectorul învățământului a suportat cea mai mare parte a reformei structurale, înregistrând o scădere de aproximativ 18.000 de posturi. Conform analizelor de personal, majoritatea acestor poziții au fost eliminate prin neprelungirea contractelor pentru cadrele didactice suplinitoare și prin comasarea unor structuri administrative din subordinea inspectoratelor școlare. Deși rămâne cel mai mare angajator din stat cu peste 366.000 de posturi, Educația resimte puternic presiunea noii strategii de eficiență impuse de la Palatul Victoria.
Scăderi în ministere și administrația locală
Valul de reduceri nu a ocolit nici instituțiile de forță sau administrația centrală. Ministerul Afacerilor Interne, care include Poliția și Jandarmeria, a pierdut peste 2.000 de posturi, în timp ce în primăriile din întreaga țară au fost eliminate aproape 1.800 de funcții. Nici zona financiară nu a fost scutită, Ministerul Finanțelor, ANAF și autoritatea vamală reducându-și personalul cu peste 400 de posturi. Aceste măsuri sunt completate de înghețarea salariilor bugetarilor pentru anii 2025 și 2026, precum și de eliminarea controversatului spor pentru condiții vătămătoare (sporul de antenă).
Excepțiile de la regulă: instituțiile care au angajat în plină austeritate
În ciuda tendinței generale de scădere, câteva instituții cheie au raportat creșteri de personal, deși la o scară redusă. Ministerul Mediului, Curtea de Conturi și Curtea Constituțională se numără printre entitățile care au suplimentat numărul de posturi, în unele cazuri creșterea fiind justificată de preluarea unor noi atribuții sau structuri în subordine. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a înregistrat o ușoară majorare a aparatului de lucru, necesară pentru gestionarea provocărilor diplomatice regionale din cursul anului 2026.
Perspectiva 2026: restricții dure și eficientizarea cheltuielilor
Reforma Bolojan nu se limitează doar la reducerea numărului de angajați, ci vizează o schimbare de paradigmă în gestionarea banului public. Guvernul a impus restricții severe asupra angajărilor noi, care se pot face acum doar după regula „unu la trei” (un angajat nou la trei plecați), și a tăiat drastic din cheltuielile de funcționare ale instituțiilor. Aceste măsuri sunt esențiale pentru îndeplinirea țintelor de deficit asumate în fața Comisiei Europene, într-un moment în care economia românească încearcă să recupereze decalajele de colectare fiscală raportate în anii precedenți.
