Pacienții cronici pierd prioritatea la analize: Noile măsuri de austeritate blochează accesul rapid la investigații medicale
Începând cu 1 ianuarie 2026, sistemul sanitar din România trece printr-o transformare radicală care afectează direct mii de cetățeni cu afecțiuni de lungă durată. În contextul măsurilor de austeritate adoptate de Executiv, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a modificat procedurile pentru biletele de trimitere de tip MONITOR.
Măsura elimină obligația laboratoarelor de a efectua analizele în maximum cinci zile pentru majoritatea bolilor cronice, condiționând acum aceste investigații de existența fondurilor lunare disponibile. Această schimbare pune capăt unui sistem care asigura predictibilitate pentru cei mai vulnerabili pacienți, forțându-i să revină la cozile interminabile de la începutul fiecărei luni.
Eliminarea priorității pentru categoriile MONITOR 3-8
Noua reglementare vizează pacienții diagnosticați cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice și boală cronică renală. Dacă până la finalul anului 2025 aceștia beneficiau de decontări peste plafonul stabilit, acum investigațiile lor vor fi efectuate doar în limita valorii contractate de laboratoare cu casele de asigurări. Practic, pacienții care nu reușesc să se programeze în primele zile ale lunii riscă să aștepte săptămâni sau chiar luni pentru analize esențiale monitorizării stării de sănătate, singura excepție rămânând pacienții oncologici, femeile gravide și cei cu hepatite cronice.
Impactul asupra persoanelor neasigurate și costul reintrării în sistem
O altă modificare majoră intrată în vigoare la începutul anului 2026 privește persoanele care și-au pierdut calitatea de asigurat, inclusiv coasigurații fără venituri care nu au plătit contribuția stabilită. Aceștia vor mai avea acces doar la pachetul minimal de servicii medicale, care acoperă urgențele și bolile cu potențial endemoepidemic. Pentru a beneficia din nou de investigații gratuite și tratamente compensate, aceste persoane trebuie să depună declarația unică la ANAF și să achite suma de 2.430 lei, reprezentând contribuția de asigurări de sănătate calculată la nivelul a șase salarii minime brute pe economie.
Reacția organizațiilor de pacienți: „Un pas înapoi pentru dreptul la viață”
Alianța Pacienților Cronici din România a reacționat dur la aceste decizii, adresând o scrisoare deschisă premierului în care avertizează că întârzierea monitorizării bolilor grave va genera costuri mult mai mari pentru stat prin spitalizări de urgență. Reprezentanții pacienților subliniază că pentru mulți români, suma necesară asigurării reprezintă un efort financiar imposibil, iar eliminarea termenului de cinci zile pentru analize echivalează cu un abandon instituțional. Guvernul își justifică însă decizia prin nevoia de eficientizare a cheltuielilor publice și combaterea utilizării excesive a fondurilor în afara plafoanelor contractuale.
Medicii de familie și noul sistem de plată pe serviciu
În paralel cu restricționarea analizelor, de la 1 ianuarie 2026 s-a schimbat și modul de finanțare a medicinii primare. Medicii de familie primesc acum 75% din venituri pe baza serviciilor medicale efectiv prestate și doar 25% sub formă de plată per capita. Deși autoritățile susțin că această măsură va încuraja consultațiile de prevenție, medicii avertizează că birocrația crescută și lipsa fondurilor pentru analizele pacienților vor îngreuna procesul de diagnosticare. Astfel, pacienții se află în situația paradoxală de a fi consultați mai des, dar de a nu putea efectua investigațiile recomandate din cauza epuizării rapide a bugetelor alocate laboratoarelor.
