Senatul SUA sfidează Casa Albă: Rezoluție pentru limitarea puterilor lui Donald Trump în Venezuela după capturarea lui Maduro

Decizia vine la doar cinci zile după „Operațiunea Absolute Resolve”, o incursiune spectaculoasă a forțelor speciale americane în Caracas, care s-a soldat cu arestarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Deși operațiunea a fost un succes tactic, aceasta a declanșat o criză constituțională la Washington, legislatorii acuzând administrația că a ocolit autoritatea Congresului în materie de război.

Rebeliune în rândul republicanilor și votul de 52-47

Rezoluția, introdusă de senatorul democrat Tim Kaine și susținută de republicanul Rand Paul, a reușit să treacă cu o majoritate strânsă după ce cinci senatori republicani s-au alăturat democraților. Printre aceștia se numără Josh Hawley, Lisa Murkowski, Susan Collins, Rand Paul și Todd Young, care au considerat că, deși capturarea lui Maduro este un fapt pozitiv, utilizarea forței militare fără consultarea Legislativului reprezintă un precedent periculos. Trump a reacționat virulent pe platforma Truth Social, calificând rezoluția drept „neconstituțională” și afirmând că senatorii republicani care au votat-o „nu ar mai trebui să fie aleși niciodată”.

Detaliile „Operațiunii Absolute Resolve” și arestarea lui Maduro la New York

Operațiunea militară declanșată pe 3 ianuarie 2026, în jurul orei 02:00 (ora locală), a implicat peste 150 de aeronave și unități de elită Delta Force. După neutralizarea apărării antiaeriene venezuelene prin atacuri chirurgicale asupra infrastructurii din nordul țării, comandourile americane au luat cu asalt reședința prezidențială din Caracas. Nicolas Maduro și soția sa au fost transportați de urgență pe nava militară Iwo Jima și, ulterior, la New York. Pe 5 ianuarie, ambii au pledat „nevinovat” în fața unui tribunal federal din Manhattan, fiind acuzați de narcoterorism, trafic de droguri și posesie de armament greu.

Delcy Rodriguez preia puterea și declară doliu național în Venezuela

În urma vidului de putere lăsat de capturarea lui Maduro, vicepreședinta Delcy Rodriguez a fost învestită oficial ca președintă interimară a Venezuelei. Aceasta a denunțat operațiunea americană drept o „răpire” și a decretat șapte zile de doliu național pentru „martirii” uciși în timpul atacului (cel puțin 24 de ofițeri venezueleni și 32 de consilieri militari cubanezi). Deși inițial a adoptat o retorică agresivă, Rodriguez a început să dea semnale contradictorii, sugerând ulterior o posibilă disponibilitate de a colabora cu SUA pentru a asigura stabilitatea țării, în timp ce Trump a avertizat-o că va plăti „un preț mai mare decât Maduro” dacă nu facilitează o tranziție favorabilă intereselor americane.

Miza petrolului și reacția comunității internaționale în 2026

Contextul economic al intervenției a devenit clar imediat după raid, când Donald Trump a anunțat că SUA vor „conduce” resursele Venezuelei și că 30-50 de milioane de barili de petrol vor fi livrați pe piața nord-americană sub controlul guvernului SUA. Această abordare a atras critici dure din partea Rusiei, Chinei și Iranului, dar și a unor aliați europeni precum Franța și Spania, care au invocat încălcarea dreptului internațional și a suveranității statale. În interiorul SUA, dezbaterea se mută acum în Camera Reprezentanților, unde rezoluția Senatului are nevoie de votul final pentru a ajunge pe masa președintelui, acesta din urmă fiind însă pregătit să își exercite dreptul de veto.