Teheranul în flăcări: Proteste masive în Bazarul Mare și gaze lacrimogene împotriva mulțimii care cere căderea regimului
Tensiunile politice și economice din Iran au atins un punct critic marți, când forțele de securitate au intervenit brutal cu gaze lacrimogene pentru a dispersa sute de manifestanți în istoricul Bazar din Teheran. Ceea ce a început la finalul anului 2025 ca o revoltă împotriva costului insuportabil al vieții s-a transformat rapid într-o mișcare politică radicală, protestatarii scandând sloganuri împotriva liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Instabilitatea actuală este considerată cea mai gravă provocare pentru regimul teocratic de la revoltele din 2022, fiind alimentată de devalorizarea accelerată a monedei naționale și de izolarea internațională profundă a țării.
Sloganuri interzise și spectrul monarhiei în centrul capitalei
Imaginile verificate de agențiile internaționale surprind momente de o rară intensitate, în care protestatarii strigă „Pahlavi se va întoarce”, invocând dinastia înlăturată în 1979, un gest de sfidare supremă la adresa fundamentelor Republicii Islamice. Manifestanții au vizat direct autoritatea liderului suprem, în vârstă de 86 de ani, cerând înlăturarea acestuia sub sloganul „Seyyed Ali va fi răsturnat”. Deși agențiile oficiale de presă din Iran au încercat să minimizeze amploarea evenimentelor, raportând doar „adunări sporadice”, închiderea pieței aurului și a altor sectoare comerciale cheie confirmă blocajul economic și social din inima metropolei.
Colapsul economic: motorul noii revolte iraniene
Dincolo de dorința de libertate, motorul principal al protestelor este situația financiară dezastruoasă. Iranul se confruntă cu o instabilitate extremă a prețurilor și cu o creștere explozivă a cursurilor de schimb valutar, factori care au sugrumat micile afaceri din bazar. Această fragilitate este rezultatul direct al războiului cu Israelul din iunie 2025 și al reluării sancțiunilor ONU privind programul nuclear în septembrie 2025. Lipsa unei perspective economice și scăderea puterii de cumpărare au scos în stradă categorii sociale diverse, transformând frustrarea economică într-o revendicare politică generalizată.
Bilanțul victimelor și represiunea forțelor de securitate
Bilanțul oficial indică cel puțin 12 morți de la începutul valului de proteste declanșat pe 28 decembrie, printre victime numărându-se atât civili, cât și membri ai forțelor de ordine. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului, precum Iran Human Rights, avertizează că numărul real al celor uciși este mult mai mare, acuzațiile de utilizare a muniției de război împotriva mulțimii fiind tot mai frecvente. Forțele de securitate au umplut coridoarele bazarului cu fum înțepător și gaze lacrimogene, o tactică menită să provoace panica și să forțeze evacuarea rapidă a spațiilor închise unde protestatarii se pot baricada.
Provocarea istorică pentru ayatollahul Ali Khamenei
La 86 de ani și după aproape patru decenii la putere, Ali Khamenei se află într-un moment de vulnerabilitate maximă. Regimul său pare slăbit nu doar de mișcările interne, ci și de presiunea externă fără precedent. Spre deosebire de protestele trecute, actuala mișcare beneficiază de un context regional volatil, în care influența Iranului a fost diminuată în urma conflictelor recente. Capacitatea Teheranului de a reprima aceste demonstrații fără a declanșa un război civil rămâne marea necunoscută a începutului de an 2026, într-o țară în care strigătul pentru „Libertate!” răsună din nou printre tarabele celui mai mare centru comercial al țării.
