Viziuni diferite în Guvern: Premierul Bolojan propune audituri de personal, în timp ce partenerii de coaliție cer protejarea angajaților
Prima lună a anului 2026 pune Coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) în fața unor decizii structurale care vor defini funcționarea statului pentru următorul ciclu bugetar. Miza centrală a negocierilor din ianuarie este armonizarea reformei administrative cu pachetul de stimulare economică cerut de social-democrați, totul sub presiunea adoptării legii bugetului de stat în luna februarie.
În timp ce premierul Ilie Bolojan susține o curățenie profundă în aparatul bugetar, partenerii de guvernare caută mecanisme de protecție pentru personalul din ministere și excepții pentru sectoarele considerate prioritare.
Strategia Bolojan: audit de personal și reduceri de posturi din a doua jumătate a lunii ianuarie
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației, atât la nivel central, cât și local, va fi definitivată în a doua jumătate a lunii ianuarie. Planul prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu aproximativ 10%, oferind ordonatorilor de credite libertatea de a alege între tăierea sporurilor sau eliminarea posturilor excedentare. Premierul a subliniat că autoritățile trebuie să identifice „în mod indubitabil” personalul în plus prin audituri riguroase. Deja la nivelul administrației centrale s-a observat un trend de scădere, cu zeci de mii de posturi eliminate pe parcursul anului 2025, însă luna ianuarie ar putea aduce primele decizii de concediere colectivă acolo unde restructurarea nu se poate face natural prin pensionări.
Rezistența PSD și UDMR: reforma fără concedieri și excepția Ministerului Culturii
În ciuda liniei dure promovate de premier, PSD și UDMR mențin o poziție nuanțată. Sorin Grindeanu a reiterat că simpla eliminare a oamenilor din sistem nu reprezintă o reformă reală, ci un risc social. Dincolo de retorică, negocierile din culise indică dorința UDMR de a proteja anumite portofolii, precum Ministerul Culturii, de la tăierile liniare de 10%. Argumentul formațiunii maghiare este că unele sectoare sunt deja subdimensionate și că orice reducere suplimentară ar afecta protejarea patrimoniului și funcționarea instituțiilor de spectacol, mai ales în perspectiva obiectivului de a atinge un buget de 1% din PIB pentru cultură până în 2028.
Condiția PSD: relansarea economică prin credite fiscale și sprijin industrial
Adoptarea bugetului pe 2026 este condiționată de PSD prin includerea unui plan vast de relansare economică, pe care partidul îl consideră singura soluție pentru a evita recesiunea în contextul austerității administrative. Planul social-democrat propune:
-
Credite fiscale pentru investiții de tip „greenfield” care depășesc 20 de milioane de euro în industriile farmaceutică, auto și alimentară.
-
Scutirea de la plata impozitului pe profit pe o durată de 5 ani pentru noile unități de producție.
-
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, ca măsură de compromis agreată cu PNL în schimbul creșterii salariului minim la 4.350 de lei brut de la 1 iulie.
Calendarul reformelor și drumul spre aderarea la OCDE
Toate aceste măsuri sunt gândite pentru a se încadra în jaloanele necesare aderării României la OCDE, programată pentru sfârșitul anului 2026. Luna ianuarie va fi marcată de o procedură de angajare a răspunderii Guvernului pe pachetul de reformă administrativă, o metodă rapidă dar riscantă politic, menită să ofere Ministerului Finanțelor cifrele clare pentru construcția bugetară. Dacă liderii Coaliției nu vor ajunge la un consens asupra distribuției tăierilor între ministere, riscul este ca bugetul să fie construit pe legile vechi, ceea ce ar crește semnificativ deficitul și ar pune în pericol finanțările externe.
