Premierul danez Mette Frederiksen avertizează: „O invazie a Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO”
Tensiunile diplomatice dintre Copenhaga și Washington au atins un nivel fără precedent în ianuarie 2026, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Într-un interviu acordat postului de televiziune TV2, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că orice acțiune militară a Statelor Unite împotriva teritoriului autonom ar duce la prăbușirea imediată a Alianței Nord-Atlantice.
Declarațiile vin pe fondul unei noi paradigme de politică externă a Casei Albe, marcată de intervenția recentă din Venezuela, care a generat temeri profunde în rândul liderilor europeni cu privire la siguranța ordinii mondiale stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial.
Donald Trump și „necesitatea strategică” a Arcticii
Președintele Donald Trump insistă că achiziționarea sau controlul asupra Groenlandei este o prioritate de securitate națională pentru Statele Unite, invocând bogăția în minerale și poziția geostrategică a insulei în Arctica. Aflat la bordul Air Force One, liderul american a refuzat să excludă utilizarea forței sau a constrângerii economice pentru a-și atinge scopul. Cu un stil impredictibil, Trump a anunțat că discuțiile oficiale pe această temă vor avea loc în aproximativ două luni, lăsând însă un avertisment voalat: „Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, fără a oferi detalii despre măsurile pregătite pentru acest termen scurt.
Ecoul arestării lui Nicolas Maduro în politica externă americană
Temerile Danemarcei sunt alimentate de rapiditatea cu care administrația Trump a acționat în America Latină, unde forțele speciale americane l-au arestat recent pe liderul venezuelean Nicolás Maduro. Această operațiune militară a trimis un semnal de alarmă în Europa, sugerând că Washingtonul ar putea ignora dreptul internațional în favoarea intereselor sale directe de securitate. În acest context, liderii țărilor nordice și ai Regatului Unit și-au exprimat deja solidaritatea cu Copenhaga, promițând să susțină dreptul Groenlandei la autodeterminare și să se opună oricărei tentative de anexare.
Riscul prăbușirii arhitecturii de securitate europene
Mette Frederiksen a fost extrem de clară în privința consecințelor unei eventuale agresiuni: dacă un membru fondator al NATO decide să atace militar un alt stat aliat, alianța își pierde rațiunea de a exista. Un astfel de precedent ar anula Articolul 5 și ar lăsa Europa într-o vulnerabilitate totală în fața altor puteri globale. Groenlanda, deși beneficiază de o largă autonomie, este parte integrantă a Regatului Danemarcei, iar statutul său de membru al alianței militare face ca orice presiune militară americană să fie percepută ca un atac din interior asupra integrității NATO.
Rezistența Danemarcei în fața presiunilor de la Washington în 2026
Pentru Danemarca, Groenlanda nu este o marfă negociabilă, ci un teritoriu cu propria identitate și drepturi democratice. Guvernul de la Copenhaga a reiterat că insula nu este de vânzare și că orice modificare a statutului său poate fi decisă exclusiv de populația groenlandeză. Totuși, determinarea președintelui Trump de a „securiza” Arctica în 2026 plasează Danemarca într-o poziție diplomatică extrem de dificilă, fiind nevoită să balanseze parteneriatul istoric cu SUA și obligația de a-și proteja suveranitatea în fața propriului aliat major.
