Alocațiile copiilor rămân înghețate și în 2026: Pierderi de aproape 1.000 de lei pentru elevi prin „Legea Bolojan”
Alocația de stat pentru copii nu va fi indexată cu rata inflației nici în anul 2026, marcând al doilea an consecutiv în care drepturile bănești ale minorilor sunt blocate prin decizie politică. Deși legislația de bază prevede ajustarea automată a acestor sume în funcție de evoluția prețurilor, Guvernul a recurs la o nouă derogare legislativă pentru a echilibra bugetul de stat.
Potrivit calculelor, neaplicarea indexărilor succesive din 2025 și 2026 privează fiecare copil cu vârsta de peste 2 ani de o sumă cumulată de aproximativ 945 de lei, bani care ar fi trebuit să acopere scăderea puterii de cumpărare cauzată de inflația ridicată din ultimii doi ani.
Mecanismul blocării: de la „OUG trenuleț” la „Legea Bolojan”
Suspendarea indexărilor a început la finalul anului 2024, când Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat OUG 156/2024, act normativ care a anulat majorarea programată pentru ianuarie 2025. Această politică de austeritate este continuată acum de actualul Executiv prin articolul XXV din Legea 141/2025, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Documentul stipulează menținerea alocațiilor la nivelul lunii decembrie 2025, ceea ce înseamnă, de fapt, păstrarea valorilor stabilite încă din decembrie 2024. Astfel, indexările aferente inflației de 10,4% din 2023 și de 5,6% din 2024 sunt ignorate în procesul de construcție bugetară pentru acest an.
Valorile actuale și impactul inflației asupra bugetului familiilor
În prezent, cuantumul alocațiilor rămâne fixat la 292 de lei pe lună pentru copiii cu vârsta peste 2 ani și la 719 lei pentru copiii sub 2 ani sau cei cu dizabilități. În absența ajustărilor legale, familiile resimt o presiune financiară tot mai mare. Pentru un elev, pierderea lunară prin neindexarea din 2025 a fost de circa 30 de lei, la care se adaugă o pierdere suplimentară de aproximativ 48 de lei în 2026. Cumulat, un copil pierde în acest an 581 de lei, sumă care s-ar fi dovedit esențială pentru rechizite, îmbrăcăminte sau activități educaționale, în contextul scumpirilor generalizate de la raft.
Încălcarea spiritului Legii 61/1993 și prioritățile statului
Legea 61/1993, care reglementează alocația de stat, a fost concepută tocmai pentru a proteja copiii de volatilitatea economică, instituind indexarea „din oficiu” cu datele comunicate de Institutul Național de Statistică. Totuși, prioritățile fiscale de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 7% din PIB în 2026 au împins Guvernul spre sacrificarea acestui sprijin social. Criticii măsurii susțin că, în timp ce alte categorii de cheltuieli publice rămân ridicate, copiii devin categoria cea mai afectată de măsurile de consolidare fiscală, pierzând de facto drepturi bănești care le-au fost recunoscute prin legea organică.
Perspectivele sociale pentru anul 2026
Efectul înghețării alocațiilor este unul regresiv, afectând cel mai dur familiile cu venituri mici și comunitățile rurale, unde alocația reprezintă o parte semnificativă din veniturile lunare. În 2026, asociațiile de părinți și organizațiile neguvernamentale ar putea contesta aceste prevederi la Curtea Constituțională, invocând faptul că suspendarea repetată a unei legi organice prin ordonanțe sau legi anuale de buget golește de conținut dreptul la protecție socială. Până la o eventuală schimbare de direcție, alocațiile vor rămâne la valori de acum doi ani, în ciuda faptului că prețurile de consum au continuat să crească constant în tot acest interval.
