Ultimatumul fermierilor în fața Guvernului: „Nu mai putem lucra pământul în pierdere; cerem bancă agricolă de stat!”

Nemulțumirile, acumulate pe parcursul unui an 2025 marcat de secetă și prețuri de valorificare derizorii, au explodat în prima săptămână a noului an, agricultorii avertizând că măsurile de austeritate luate „strict contabil” vor lăsa România fără securitate alimentară.

Revendicări punctuale: eliminarea taxelor pe construcții și bancă agricolă de stat

Protestatarii, reprezentați de lideri precum Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, au prezentat o listă clară de solicitări menite să salveze campania agricolă de primăvară din 2026. Printre cele mai importante revendicări se numără:

• Eliminarea „taxei pe stâlp” pentru construcțiile speciale din ferme, considerată un blocaj pentru investițiile în modernizare.

• Reducerea presiunii fiscale generale pentru a compensa pierderile masive cauzate de fenomenele meteo extreme.

• Crearea unei bănci pentru agricultură cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate și să elimine dependența de băncile comerciale străine.

Criza de lichidități: subvenții întârziate și prețuri la nivelul anului 2011

O problemă majoră semnalată în Piața Victoriei este lipsa banilor cash necesari pentru achiziția de semințe, îngrășăminte și combustibil. Deși seceta din 2025 a fost recunoscută oficial, mulți fermieri reclamă că sumele pentru calamități nu au ajuns încă în conturi. În paralel, aceștia se confruntă cu un paradox economic zdrobitor: în timp ce costurile de producție au explodat, prețurile cerealelor pe piața internațională au coborât la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani. Această foarfecă a prețurilor face ca producția locală să devină complet nerentabilă în fața marilor traderi internaționali.

Riscul abandonului terenurilor în 2026

Dacă Guvernul nu va veni cu soluții concrete în urma discuțiilor de astăzi, fermierii sunt deciși să escaladeze acțiunile de protest. Sunt luate în calcul blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră, agricultorii subliniind că nu mai au nimic de pierdut. Mulți proprietari de ferme mici și medii au declarat deja că 2026 ar putea fi ultimul an în care mai lucrează pământul, considerând că menținerea activității nu mai este sustenabilă. Această tendință de abandon reprezintă un risc major pentru economia rurală, unde agricultura rămâne principala sursă de subzistență.

Reacția Executivului și miza securității alimentare

Premierul Ilie Bolojan se află sub o presiune uriașă de a echilibra bugetul național fără a sacrifica unul dintre cele mai importante sectoare productive ale țării. În timp ce Guvernul promovează o politică de reducere a deficitului, fermierii susțin că agricultura nu poate fi tratată cu aceleași instrumente ca restul economiei din cauza riscurilor specifice și a ciclurilor lungi de producție. Miza discuțiilor de astăzi depășește sfera financiară, atingând direct capacitatea României de a-și asigura hrana din resurse proprii în contextul unei piețe globale tot mai instabile.