Uniunea Europeană condamnă intervenția militară a SUA în Venezuela: România semnează declarația comună, Ungaria refuză

Deși liderii europeni, printre care și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, au reiterat faptul că regimul de la Caracas era lipsit de legitimitate democratică, aceștia au taxat dur acțiunea unilaterală a forțelor speciale americane. România, sub mandatul președintelui Nicușor Dan, s-a aliniat poziției majoritare europene, în timp ce Ungaria lui Viktor Orban a fost singura țară care a refuzat să semneze documentul.

Apel la suveranitate și respectarea Cartei ONU

Declarația semnată de cele 26 de state membre subliniază că „suveranitatea țării și principiile dreptului internațional trebuie să fie respectate”, făcând un apel direct la calm și reținere pentru a evita o escaladare violentă în regiune. Documentul amintește Statelor Unite, în calitatea lor de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, că au o „responsabilitate deosebită” în menținerea ordinii mondiale bazate pe reguli. Liderii europeni avertizează că, indiferent de natura nedemocratică a unui regim, soluțiile la crizele interne trebuie să fie pașnice și conduse de cetățenii țării respective, nu impuse prin intervenții armate externe.

Divergențele dintre aliați: poziția Spaniei și izolarea Ungariei

Premierul spaniol Pedro Sanchez a fost unul dintre cei mai vehemenți critici ai operațiunii americane, calificând-o drept o „încălcare a dreptului internațional” într-o poziție comună adoptată alături de cinci lideri sud-americani. La polul opus, refuzul Ungariei de a semna declarația UE evidențiază încă o dată relația strânsă dintre Viktor Orban și administrația Trump. Această disensiune internă subliniază dificultatea blocului comunitar de a prezenta un front unit în fața noii politici externe agresive a Washingtonului, chiar și atunci când valorile fundamentale privind suveranitatea statelor sunt puse în discuție.

Condiția pentru pace: eliberarea prizonierilor politici și voința poporului

În ciuda criticilor la adresa metodei folosite de SUA, documentul european reafirmă că Nicolas Maduro nu avea legitimitatea unui președinte ales democratic după scrutinul viciat din 2024. UE pledează pentru o tranziție către democrație care să respecte drepturile omului și dreptul internațional umanitar. O solicitare cheie a declarației este eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici din Venezuela. Liderii europeni insistă că singura modalitate prin care criza poate fi rezolvată durabil este respectarea voinței poporului venezuelean, într-un cadru legal și pașnic.

România între parteneriatul strategic și valorile europene

Semnătura României pe acest document marchează o poziționare atentă a președintelui Nicușor Dan, care a ales să urmeze linia diplomatică a Uniunii Europene în detrimentul unei susțineri necondiționate a acțiunilor militare americane. Această decizie reflectă angajamentul Bucureștiului față de multilateralism și respectarea normelor internaționale, chiar și în contextul unui parteneriat strategic solid cu Statele Unite. Mesajul transmis este unul de echilibru: susținerea democrației în Venezuela, dar nu prin metode care pot destabiliza arhitectura de securitate globală și precedenta dreptului suveran.