Moldovenii solicită ca ajutorul României să ajungă direct la cetățeni: rezultatele unui sondaj IMAS de final de an

O majoritate covârșitoare a populației Republicii Moldova își dorește ca sprijinul financiar și material oferit de România să fie distribuit direct beneficiarilor finali, evitând gestionarea acestuia de către autoritățile centrale de la Chișinău. Conform unui sondaj realizat de IMAS la comanda ZIUA în luna decembrie 2025, aproape 57% dintre respondenți optează pentru asistența directă, în timp ce doar 20% au încredere în capacitatea guvernului de a distribui corect aceste resurse.

Dec 27, 2025 - 16:40
Moldovenii solicită ca ajutorul României să ajungă direct la cetățeni: rezultatele unui sondaj IMAS de final de an
Imagine cu caracter ilustrativ

Această tendință subliniază un contrast puternic între aprecierea ridicată pentru suportul venit de la București și scepticismul față de mecanismele birocratice interne.

Percepția asupra sprijinului românesc și variațiile regionale

Studiul relevă că ajutorul acordat de România este evaluat pozitiv de aproape jumătate din populație, fiind considerat suficient de mare sau destul de ridicat de către 47,5% dintre cetățeni. Susținerea cea mai puternică pentru aceste programe de asistență se regăsește în municipiul Chișinău, în localitățile din centrul țării și în rândul tinerilor de până la 40 de ani. La polul opus, în regiunile de sud și nord, entuziasmul pentru ajutorul românesc este mult mai temperat, reflectând diferențe geopolitice și sociale persistente în interiorul statului vecin.

Progrese istorice pe calea aderării la Uniunea Europeană

În paralel cu provocările legate de gestionarea ajutoarelor, Republica Moldova a primit laude la nivel înalt pentru viteza reformelor. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent la Chișinău că Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate în 2025. Această reușită a fost atribuită unei colaborări strânse între președinta Maia Sandu, vicepremierul Cristina Gherasimov și partenerii europeni. Oficialul de la Bruxelles a confirmat că, până la finele anului, țara va fi pregătită să înceapă negocierile pe toate cele șase clustere fundamentale de aderare.

Facilități concrete pentru cetățeni: roaming și plăți SEPA din 2026

Integrarea europeană începe să aducă beneficii palpabile pentru viața de zi cu zi a moldovenilor. Marta Kos a reafirmat că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera oficial la zona de roaming european, permițând utilizatorilor să comunice în UE fără costuri suplimentare, conform modelului „Roaming ca acasă”. De asemenea, aderarea la sistemul SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), realizată formal în octombrie 2025, va deveni pe deplin operațională pentru cetățeni tot de la începutul anului viitor, facilitând transferurile bancare transfrontaliere rapide și ieftine.

2026: Anul implementării și al rezilienței energetice

Mesajul transmis de autoritățile europene pentru anul 2026 este unul de pragmatism: trecerea de la adoptarea legilor la implementarea lor efectivă. Un punct cheie al acestei etape este Planul de reziliență energetică, menit să scoată definitiv Republica Moldova din sfera șantajului energetic rusesc prin promovarea energiei regenerabile și conectarea totală la piața europeană. Comisara Marta Kos a subliniat că accelerarea acestor reforme nu este doar o cerință a Bruxelles-ului, ci singura modalitate prin care procesul de aderare poate deveni un succes ireversibil pentru bunăstarea țării.