Parlamentul European acuză Comisia de standarde duble: România, victima evaluărilor discreționare și a blocajelor PNRR
Într-o mișcare politică de o rigoare neașteptată, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care critică dur modul în care Comisia Europeană gestionează Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Documentul oficial acuză instituția condusă de Ursula von der Leyen de utilizarea unor „standarde duble” în evaluarea jaloanelor și de lipsă de transparență în procesul de blocare a fondurilor. Această reacție vine în contextul în care România a fost grav afectată în 2024, an în care Comisia a decis să nu onoreze nicio cerere de plată, punând în pericol absorbția totală a miliardelor de euro alocate prin PNRR.
Tratament inegal și întârzieri sistematice în evaluări
Parlamentarii europeni semnalează că durata evaluării cererilor de plată diferă considerabil între statele membre, fără o justificare obiectivă. În timp ce unele țări beneficiază de procesări rapide, România s-a confruntat cu întârzieri sistematice și o rigoare excesivă în definirea „atingerii satisfăcătoare” a jaloanelor. Rezoluția subliniază că metodologia de calcul pentru plățile parțiale și suspendările de fonduri a fost elaborată tardiv, la doi ani de la startul programului, și conține elemente discreționare care lasă loc de interpretări politice sub acoperirea unor termeni precum „abatere minimă” sau „întârzieri proporționale”.
„Secretomanie” și lipsa consultării democratice
Un punct central al criticilor vizează excluderea Parlamentului European și a societății civile din procesul de monitorizare a PNRR. Documentul arată că forul legislativ al UE nu are nicio imagine de ansamblu clară asupra stadiului implementării proiectelor. Mai mult, Rezoluția atrage atenția asupra „asumării limitate a responsabilității” la nivel național, cauzată de faptul că autoritățile locale și partenerii sociali au fost ignorați în elaborarea planurilor. În cazul României, jaloanele considerate „antinaționale” și reformele rigide introduse inițial în plan sunt acum privite prin prisma acestui deficit de consultare și reprezentare.
Solicitarea de prelungire a termenului cu 18 luni
Având în vedere blocajele administrative și timpul extrem de scurt rămas până la expirarea mecanismului în 2026, Parlamentul UE cere oficial o prelungire cu 18 luni a proiectelor mature din MRR. Această măsură ar necesita o modificare a Regulamentului privind MRR prin procedura de codecizie. Extinderea este văzută ca o colac de salvare pentru statele care, din cauza birocrației sau a evaluărilor neuniforme ale Comisiei, riscă să piardă fonduri vitale. Totodată, se solicită statelor membre să evite concentrarea fondurilor în capitale și regiuni dezvoltate, direcționând resursele către zonele vulnerabile pentru a asigura coeziunea teritorială reală.
Concluziile Curții de Conturi: definiții neuniforme ale țintelor
Rezoluția se sprijină și pe rapoartele Curții de Conturi Europene, care au evidențiat cazuri în care jaloanele au fost plătite fără a fi îndeplinite adecvat, în timp ce în alte cazuri s-au aplicat sancțiuni disproporționate. Această neuniformitate în definirea țintelor a creat un mediu de incertitudine juridică pentru beneficiari. Europarlamentarii îndeamnă Comisia să accelereze evaluările și să asigure condiții echitabile pentru toate statele membre, eliminând elementele subiective care au transformat PNRR dintr-un instrument de redresare într-o pârghie de presiune politică discreționară.
