Radu Marinescu, explicații în Parlament după documentarul Recorder: Veniturile din Ministerul Justiției și „oligarhizarea” sistemului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este așteptat luni, 22 decembrie 2025, în fața Parlamentului pentru a răspunde acuzațiilor extrem de grave care pun sub semnul întrebării independența justiției din România. Contextul este unul tensionat, fiind dominat de reacțiile publice după lansarea documentarului Recorder „Justiția capturată”, care a scos la lumină mecanisme de influență politică în interiorul sistemului.
În timp ce societatea civilă cere reforme structurale, o analiză a veniturilor din cadrul ministerului dezvăluie o structură salarială complexă, în care sporurile și indemnizațiile ridică veniturile mult peste media veniturilor din sectorul privat.
Veniturile demnitarilor și ale înalților funcționari publici
La nivelul conducerii politice a ministerului, Radu Marinescu beneficiază de o indemnizație de bază de 21.840 lei. Sub acesta, secretarii de stat încasează o indemnizație de 16.640 lei, unul dintre aceștia cumulând și o indemnizație de ședințe de 8.320 lei. În zona administrativă de vârf, secretarul general al ministerului are o indemnizație de bază de 25.721 lei, la care se adaugă un spor de condiții de muncă de 300 lei, un spor de risc și suprasolicitare de 6.130 lei și un spor de confidențialitate de 1.286 lei. Secretarul general adjunct încasează o bază de 14.933 lei, completată de sporuri pentru condiții de muncă, administrație penitenciară (913 lei) și o indemnizație consistentă de ședințe de 15.600 lei.
Grila funcționarilor publici: directori, auditori și consilieri
Corpul funcționarilor publici este remunerat prin baze salariale solide și sporuri specifice. Directorii din minister au baze cuprinse între 15.781 lei și 17.013 lei, beneficiind de sporuri de condiții de muncă și, în unele cazuri, de indemnizația de doctorat de 950 lei. Șefii de serviciu prezintă o variație mare a veniturilor: unii au baze de 14.390 lei cu sporuri de administrație penitenciară, în timp ce alții ajung la 18.794 lei bază, la care se adaugă sporuri de risc și suprasolicitare de 3.198 lei și confidențialitate de 940 lei. Auditorii superiori încasează între 11.270 lei și 14.488 lei bază, mulți dintre aceștia primind sporuri de penitenciar și indemnizații de doctor. Consilierii și asistenții au baze ce pornesc de la aproximativ 7.600 lei și pot ajunge la 16.432 lei în cazul celor care primesc sporuri de risc și suprasolicitare de 2.885 lei.
Personalul de specialitate juridică asimilat magistraților
Cea mai bine plătită categorie este cea a personalului asimilat judecătorilor și procurorilor. Directorii din această secțiune au indemnizații de bază ce variază între 29.276 lei și 33.833 lei. La aceste sume se adaugă sporuri masive: aproximativ 6.900 lei pentru risc și suprasolicitare și 1.690 lei pentru confidențialitate. Directorii adjunți și inspectorii șefi urmează o linie similară, cu baze de peste 30.000 lei și sporuri cumulate de peste 8.000 lei. Șefii de serviciu asimilați au și ei baze de peste 30.000 lei, beneficiind frecvent de indemnizația de doctorat.
Magistrații de legătură și specialiștii juridici
O atenție deosebită revine magistraților de legătură, ale căror venituri ating praguri record. Unul dintre aceștia încasează o indemnizație de bază de 36.194 lei, la care se adaugă un spor de risc de 7.548 lei, un spor de confidențialitate de 1.810 lei și indemnizația de doctor. Alți magistrați de legătură au baze între 23.900 lei și 28.700 lei, cu sporuri proporționale. De asemenea, personalul de specialitate juridică asimilat simplu încasează baze constante de aproximativ 27.850 lei sau 28.700 lei, beneficiind de sporuri de risc ce depășesc 5.400 lei și sporuri de confidențialitate de aproximativ 1.400 lei. Toate aceste date vor fi puse în balanță luni, în timpul dezbaterilor parlamentare, unde ministrul Radu Marinescu va trebui să justifice eficiența acestui sistem de salarizare în raport cu independența reală a actului de justiție.
