Analiză Cristian Socol: România implementează cele mai dure măsuri de austeritate din UE în 2026
Specialistul Cristian Socol a lansat o analiză critică asupra strategiei fiscale a actualului Executiv, avertizând că România se confruntă cu un „nonsens economic”: dorința de a avea servicii publice occidentale cu venituri bugetare specifice paradisurilor fiscale.
Potrivit expertului, consolidarea bugetară actuală este inechitabilă, fiind bazată în proporție de 60% pe tăieri de cheltuieli și doar 40% pe creșterea veniturilor, fapt ce a condus la o scădere istorică a puterii de cumpărare pentru 91% din populație. Socol atrage atenția că, fără o reformă bazată pe progresivitate, România va resimți o „oboseală fiscală” cronică în anii următori.
Deficitul din 2024 și ipocrizia dezbaterii publice
Analiza demontează retorica „grelei moșteniri”, arătând că deficitul de 9,3% din PIB (ESA) înregistrat în 2024 a avut cauze concrete și vizibile: investiții record în infrastructură, renovarea școlilor și spitalelor, dar și reparația morală față de pensionari și profesori. Socol consideră ipocrită criticarea deficitului în timp ce societatea beneficiază de autostrăzile nou construite sau de demnitatea redată cadrelor didactice prin creșteri salariale. Totodată, expertul subliniază că desecretizarea costurilor suportate de România pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova ar schimba radical percepția publică asupra dezechilibrelor bugetare de anul trecut.
Previziuni pentru 2026: Trecerea de la regula „888” la „666”
Anul 2025 se încheie cu ceea ce Socol numește regula „888” (8,4% deficit efectiv, 7,9% deficit structural și 7,9% deficit de cont curent). Pentru 2026, previziunile indică o tranziție către regula „666” (6,2% deficit efectiv, 5,6% structural și 6,4% de cont curent), România urmând să realizeze cea mai dură ajustare a deficitului din întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, nivelul deficitului care ar stabiliza datoria publică ar trebui să fie de aproximativ 3,7% din PIB, valoare mult sub țintele asumate de guvern, ceea ce indică o presiune continuă asupra finanțelor țării.
Sustenabilitatea datoriei și depășirea pragului de 60%
Datoria guvernamentală reprezintă un punct major de îngrijorare, fiind estimată să crească de la 54,8% din PIB în 2024 la 61,1% în 2026, depășind astfel criteriile de la Maastricht. Deși structura datoriei este în prezent administrată eficient prin extinderea maturităților, necesarul brut de finanțare rămâne uriaș: 258 miliarde lei doar în 2025. Socol avertizează că, post-2026, reducerea fondurilor europene și creșterea cheltuielilor rigide (înarmare, îmbătrânire demografică) vor face extrem de dificilă respectarea traiectoriei de consolidare fără o reformă fiscală structurală.
Concluzie: Nevoia de impozitare progresivă
Singura soluție viabilă identificată de specialist pentru a evita un efect contracționist prelungit este adoptarea planului recomandat de FMI și Banca Mondială: introducerea impozitării progresive și reducerea drastică a evaziunii fiscale (estimată la 8-10% din PIB). Socol susține că actualul model de austeritate „cu barda” lovește disproporționat în clasa de mijloc și în capitalul autohton corect, în timp ce o taxare echitabilă ar asigura o inflație stabilă și o creștere economică bazată pe investiții cu valoare adăugată ridicată.
