Contribuabilii europeni vor plăti dobânzi de 3 miliarde de euro anual pentru apărarea Ucrainei - Costul financiar al noului împrumut UE pentru Kiev
Liderii Uniunii Europene au decis săptămâna aceasta să strângă suma de 90 de miliarde de euro prin intermediul bugetului comun, pentru a preveni epuizarea fondurilor de război ale Kievului în primăvara anului viitor. Măsura este considerată vitală în contextul în care Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul 2026.
Decizia vine ca un răspuns direct la determinarea Moscovei de a continua conflictul, oferind Kievului un sprijin financiar crucial de 45 de miliarde de euro pentru anul viitor, restul fondurilor urmând să fie alocate în 2027.
Povara financiară pentru contribuabilii europeni: 3 miliarde de euro anual în dobânzi
Implementarea acestui plan masiv de finanțare va genera costuri semnificative pentru bugetul comunitar, suportat în final de statele membre. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, începând cu anul 2028, UE va trebui să plătească anual aproximativ 3 miliarde de euro sub formă de dobânzi. Primele plăți vor fi efectuate în 2027, cu o sumă inițială de un miliard de euro. Deși oficial împrumutul ar trebui rambursat de Ucraina din eventualele reparații de război plătite de Rusia, experții consideră acest scenariu puțin probabil, ceea ce ar putea duce la reînnoirea continuă a datoriei de către Uniune.
Disensiuni interne și „cooperarea consolidată” între cele 24 de state
Planul de finanțare a scos la iveală noi diviziuni în cadrul blocului comunitar. Cehia, Ungaria și Slovacia au refuzat să participe la împărțirea sarcinii datoriei, însă au acceptat să nu blocheze procesul legislativ. În acest context, Comisia Europeană va propune utilizarea mecanismului de „cooperare consolidată”, care va permite celorlalte 24 de țări membre să contracteze datoria comună pe o platformă juridică separată. Această formulă a fost adoptată pentru a menține ritmul asistenței financiare fără a fi nevoie de o unanimitate totală în ceea ce privește asumarea riscurilor financiare.
Rezistența Belgiei și blocajul activelor rusești înghețate
Decizia de a apela la datoria comună a fost forțată de eșecul negocierilor privind utilizarea activelor rusești înghețate. Deși majoritatea acestor active sunt depozitate la Bruxelles, în cadrul Euroclear, guvernul belgian condus de Bart De Wever s-a opus ferm utilizării lor fără garanții financiare nelimitate pentru eventualele riscuri juridice. În absența unui consens asupra activelor Kremlinului, statele europene au ales calea îndatorării colective, mutând povara financiară a dobânzilor asupra bugetului UE pe termen lung, cel puțin până la identificarea unei noi soluții politice la nivelul liderilor europeni.
