Guvernul pregătește accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru militari și polițiști
Ministrul muncii, Florin Manole, a confirmat susținerea pentru planurile premierului Ilie Bolojan privind reforma sistemului de pensii militare, marcând o schimbare semnificativă de optică la nivel guvernamental.
Elementul central al acestei strategii este creșterea vârstei de pensionare până la pragul de 65 de ani pentru toate categoriile de personal din structurile de forță, inclusiv militari, polițiști și angajați ai serviciilor speciale precum SIE, STS sau SPP. Această măsură este considerată inevitabilă de către Executiv pentru a menține un număr sustenabil de angajați în economia reală și pentru a echilibra sistemul de asigurări sociale, în contextul în care contribuțiile actuale nu mai acoperă volumul plăților.
Calendarul creșterii vârstei standard și renegocierea cu forurile europene
Deși România are deja stabilit un calendar de creștere treptată a vârstei de pensionare pentru militari prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), premierul Bolojan intenționează o implementare mai rapidă a acestor modificări. Conform calendarului actual negociat cu Comisia Europeană, vârsta de pensionare ar trebui să crească progresiv de la 61 de ani în 2031 până la 65 de ani în 2035. Ministrul muncii a precizat că renegocierea acestor termene cu forurile europene nu este imposibilă, iar un proiect de lege concret în acest sens este așteptat să fie prezentat în luna ianuarie. Scopul declarat este eliminarea posibilităților de pensionare anticipată care permit în prezent ieșirea din sistem la vârste considerate prea mici raportat la speranța de viață și nevoile economice.
Discrepanțe bugetare și blocaje legislative în privința veniturilor
În timp ce vârsta de pensionare urmează să crească, perspectivele privind majorarea cuantumului pensiilor militare rămân incerte. Un proiect de lege care prevedea creșterea pensiilor în raport cu solda de grad a fost blocat în Parlament, indicând o lipsă de voință politică pentru suplimentarea cheltuielilor în acest sector. Anul trecut, bugetul alocat celor aproximativ 100.000 de pensionari militari a atins pragul de un miliard de euro, sumă gestionată prin Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, deși Curtea Constituțională a desființat impozitul progresiv aplicat acestor venituri, recuperarea sumelor reținute se realizează anevoios, în principal prin acțiuni în instanță inițiate de beneficiari.
Impactul asupra structurilor de securitate națională
Reforma vizată de premierul Bolojan ar putea schimba radical modelul de carieră în cadrul Serviciului de Protecție și Pază sau al serviciilor de informații, unde cazuri de cumul al pensiei cu salariul la vârste de 60 de ani au fost frecvent raportate. Executivul dorește să pună capăt acestor practici prin impunerea unei limite unitare de 65 de ani, forțând astfel personalul calificat să rămână activ în câmpul muncii pentru o perioadă mai lungă. Această „revoluție” a pensiilor militare este justificată prin nevoia de a reduce presiunea asupra bugetului de stat și de a asigura o echitate mai mare între sistemul public de pensii și sistemele de pensii de serviciu gestionate de ministerele de resort.
